Noul secretar general al NATO

Anders Fogh Rasmussen, noul secretar general al Alianţei Nord Atlantice a susţinut în urmă cu puţin timp prima conferinţă de presă în această calitate.

Strategia pentru Afganistan şi relaţiile cu Rusia sunt cele două provocări majore pentru noul secretar general al Alianţei Nord Atlantice. Pentru ambele este nevoie de abilitate politică pe care se pare că Rasmussen o posedă după trei mandate de premier în Danemarca. Abordarea reconstrucţiei Afganistanului nu a fost una fericită, cu toate că s-au făcut progrese.

Rasmussen va trebui să-i convingă pe aliaţi că e nevoie de mai multe trupe, de mai mulţi bani şi de un angajament mult mai serios. Noul secretar general este hotărât ca încet, încet NATO să nu aibă mai mult decât un rol de susţinere a democraţiei în Afganistan.

Alegerile credibile reprezintă obiectivul pe termen scurt, iar pe termen lung transferul responsabilităţii pentru securitatea ţării către forţele afgane care trebuie pregătite în acest sens. Rasmussen a ţinut să sublinieze însă pentru talibani că transferul nu înseamnă retragere totală, NATO fiind gata să rămână acolo cât timp va fi nevoie.

Relaţiile cu Rusia au nevoie de un impuls nou după războiul din Georgia, dar şi după oferta făcută Ucrainei şi Georgiei de a deveni membre NATO. Rasmussen vrea un parteneriat cu adevărat strategic şi a invitat Rusia să nu permită otrăvirea relaţiilor de acele interese care despart cei doi parteneri şi aceasta pentru că există destule interese comune cum este, de exemplu, lupta împotriva terorismului. NATO nu este împotriva Rusiei - a subliniat astăzi Rasmussen.

În ceea ce priveşte extinderea, uşa Alianţei va rămâne deschisă pentru cei care vor să se alăture celor 28 de state membre, însă doar dacă vor îndeplini criteriile de aderare. Ucraina şi Georgia, în ciuda opoziţei Rusiei, rămân posibile candidate.

Să nu uităm de relaţia personală a lui Rasmussen cu Turcia care a avut obiecţii la numirea lui în funcţia de secretar general. Rasmussen a promis încă o dată că lumea musulmană va fi în atenţia lui şi că promisiunile făcute Turciei la Strasbourg vor fi îndeplinite.

Noul Parteneriat Strategic va avea parte de consultări publice ample, poate chiar agresive până când documentul va fi gata pentru summitul de la Lisabona, programat pentru octombrie 2010. Alianţa are nevoie de un nou concept având în vedere că de la ultima strategie adoptată cu zece ani în urmă numărul membrilor a crescut considerabil.