Noul proiect de buget al apărării, prezentat de guvernul francez

Guvernul francez a prezentat, vineri, proiectul de lege privind programarea militară, pentru intervalul 2014 - 2019.

Documentul insistă asupra capacităţii operaţionale intacte armatei, în pofida ausiterităţii bugetare.

Cu un buget de 179,2 miliarde de euro, pe o perioadă de şase ani, şi 31,4 miliarde de euro, anual, până în 2016, respectiv aceeaşi sumă ca bugetul pe anul în curs, guvernul de la Paris se angajează să menţină obectivele Franţei: dispozitivul său de descurajare nucleară şi poziţia sa, de a doua putere militară a Uniunii Europene, după Marea Britanie.

Dar reducerile de personal sunt iminente.

La ultimul Consiliu de Miniştri, de la Paris, înaintea vacanţei, armata franceză a fost pusă la regim.

Proiectul de buget al apărării pentru anii următori, până în 2019, prevede suprimarea unui număr de 34 mii de angajaţi.

Peste 10 mii de suprimări de posturi au fost prevăzute de precedenta lege, la acestea se adaugă încă aproape 24 de mii, dintre care doar 8 mii de combatanţi, restul de 16 mii fiind posturi administrative.

Obiectivele strategice şi de investiţii pentru armata franceză

Proiectul de lege a fost aprig negociat de Ministerul Apărării, pe de o parte, şi de cele ale economiei şi bugetului, preocupate în primul rând să facă reduceri de costuri.

Prin acest proiect am încercat să găsim un echilibru între cele două obligaţii pe care le aveam - a spus ministrul apărării, Jean-Yves Le Drian - pe de o parte, să ne păstrăm autonomia strategică, pe de alta, să respectăm imperativele bugetare.

Şi ministrul a precizat câteva din obiectivele strategice şi de investiţii pentru forţele armate franceze.

"Am văzut, mai ales în Mali, că este un domeniu esenţial, cel al culegerii de informaţii, şi ne vom întări capacităţile în acest domeniu. Pe de altă parte, vom face un efort extrem de semnificativ în ceea ce priveşte protecţia datelor informatice, pentru că aici va exista, pe viitor, un risc major", a declarat Jean-Yves Le Drian.

Armata franceză va dispune de 180 miliarde de euro, pentru următorii şase ani, respectiv 11% din bugetul de stat.

Ea va continua, deci, să se doteze: tancuri, sateliţi şi un număr de 26 de drone.

Capacitatea de disuasiune nucleară va fi menţinută, deşi nu toţi specialiştii sunt de acord cu această opţiune.

Generalul Vincent Desportes, fost şef al Şcolii de Război, profesor la Institutul de Ştiinţe Politice, din Paris spune că poziţia Franţei în Consiliul de Securitate, este dată, în primul rând, de capacitatea sa de a interveni convenţional.

"Am putea să păstrăm arsenalul nuclear pe care îl avem, dar, în momentul de faţă, nu putem să ne permitem în acelaşi timp să păstrăm arsenalul nuclear şi să avem forţe convenţionale suficiente pentru Franţa. Este foarte clar, şi numeroşi oameni politici gândesc acelaşi lucru: pentru a menţine un efect disuasiv identic, este perfect posibil să fie făcute reduceri substanţiale în domeniul nuclear, iar economiile astfel obţinute să fie afectate forţelor convenţionale.

"Rolul Franţei este mult mai important prin intervenţiile sale în exterior, decât prin capacitatea sa disuasivă. Poziţia Franţei în Consiliul de Securitate, este dată, în primul rând, de capacitatea sa de a interveni convenţional", a concluzionat generalul Desportes.

Proiectul de lege va fi dezbătut în toamnă de Parlamentul francez, iar Guvernul speră ca el să fie adoptat până în decembrie.