Nou plan de salvare a Ciprului, discutat în Parlament

Taxarea depozitelor bancare, respinsă la mijlocul săptămânii de Parlament, nu va face parte din aşa-numitul plan B, anunţă agenţiile de presă, citând surse apropiate discuţiilor.

Indiferent de soluţiile care vor fi găsite pentru a stinge cele şase miliarde de euro, contribuţia pe care Cipul trebuie s-o aducă pentru a contracta, apoi, un împrumut mai mare de zece miliarde, liderii politici şi experţi de la Nicosia se mai confruntă cu o problemă majoră: riscul de plecări masive de capital din ţară.

Fenomenul s-ar produce din momentul în care clienţii, panicaţi de posibile taxe suplimentare pe banii economisiţi, vor avea din nou acces la depozite.

Băncile sunt închise cel puţin până marţi, potrivit Wall Street Journal.

Liderii politici au nevoie de o legislaţie revizuită, cu restricţii solide, la ieşirile de capital, până la momentul la care se vor redeschide, altfel întreg sectorul bancar s-ar putea prăbuşi.

Nu este singura presiune la care autorităţile sunt supuse.

Banca Centrală Europeană a avertizat deja că, de luni, ar putea opri accesul băncilor cipriote la fondurile de urgenţă, lipsa unui plan concret de redresare.

Se vorbeşte de un fond de solidaritate naţională, format din active ale fondurilor de pensii şi ale statului, sau chiar de implicare a Bisericii Ortodoxe.

Varianta taxării depozitelor bancare a căzut, după discuţiile din această dimineaţă, însă chiar şi aşa, un vot asupra unui nou plan de strângere a fondurilor, nu va avea loc în această seară, spune preşedintele Parlamentului de la Nicosia, citat de The Guardian.

Negocieri şi cu Rusia

Potrivit ultimelor informaţii, ele se axează acum pe o reeşalonare, la o dobândă mai mică a împrumutului pe care Moscova l-a acordat deja Ciprului şi nu pe contractarea unuia nou.

Rusia şi-a anunţat astăzi disponibilitatea de a participa, alături de Eurogroup, la schema de ajutor pentru Cipru, transmite corespondentul radio România la Moscova, Alexandru Beleavski.

Într-un sondaj publicat astăzi şi citat de cotidianul Kathimerini, peste două treimi dintre ciprioţi spun că preferă ieşirea din zona euro şi chiar apropierea de Rusia, taxării banilor pe care îi au în bănci şi alte asemenea măsuri.