”Noi veghem atât la protejarea teritoriului aliat și al României în particular”

Interviu cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, după Consiliul de Apărare al organizaţiei de la Bruxelles

RADOR - Reporter: Bogdan Isopescu - Sunt concluziile celor două zile ale Consiliului și ce pas s-a făcut în urma sa?
Mircea Geoană: Două zile extrem de intense, cu multe premiere. Prezența în premieră a președintelui Zelenski la sediul NATO, venit direct de la București. Am discutat împreună cu secretarul general îndelung cu domnia sa, încercăm să vedem care sunt nevoile și care sunt așteptările Ucrainei din partea statelor aliate. Ne-am concentrat discuția și asupra situației din zona porturilor dunărene ale Ucrainei, care au, iată, și reverberații în România, peste graniță, și vom lua măsuri suplimentare pentru a putea să asigurăm tot ce înseamnă protejarea teritoriului și spațiului aerian din această zonă sensibilă.
O altă premieră este invitarea de către secretarul general a ministrului israelian al apărării să se adreseze la reuniunea miniștrilor apărării din NATO. Evident, situația dramatică și atacul terorist incalificabil și inacceptabil al Hamasului a creat un val de solidaritate exprimată și astăzi față de Statul Israel, care are tot dreptul să-și apere teritoriul și populația, dar de o manieră proporțională, având evident grijă cât mai mare și de populația civilă. Și suntem foarte, foarte vigilenți cu privire la evoluțiile regionale și descurajăm orice alt actor regional din tentația de a folosi eventual această situație. Deci o altă noutate la o întâlnire a miniștilor noștri de apărare. Pe fondul problemei, sesiunea centrală a acestei ministeriale a fost legată de ceea ce numim în jargon NATO ”executabilitatea planurilor de apărare” aprobate de liderii noștri la Vilnius. Asta înseamnă punerea în practică, implementarea unor planuri de apărare extrem de detaliate, extrem de ambițioase, extrem de credibile pentru apărarea întregului spațiu aliat. Simona Cojocaru, secretarul de stat care a reprezentat România astăzi, a ridicat și incidentul cu drona care a căzut pe teritoriul românesc. Salut faptul că mulți aliați - Franța, Olanda, Statele Unite - evident, au anunțat măsuri suplimentare de poliție aeriană și de capabilități pentru a putea să asigurăm aliatul român de vigilența noastră sporită și de faptul că veghem ca aceste incidente să nu escaladeze. De asemenea, am vorbit îndelung și despre ceea ce înseamnă adaptarea tehnologică a Alianței. Avem o revoluție tehnologică pe care noi trebuie să o îmbrățișăm, s-o folosim din punct de vedere militar. De aceea, prezenţa celor doi lideri militari supremi ai NATO - comandantul suprem aliat, generalul Cavoli, şi comandantul suprem aliat transformare, generalul francez Philippe Lavigne, au informat aliații într-o discuție foarte, foarte serioasă, foarte profundă și, cred eu, încurajatoare pentru aplicabilitatea integrală a acestor planuri de apărare pentru întreg teritoriu. Ultima sesiune legată de misiunile și operațiunile NATO alături de Uniunea Europeană - și aici am discutat despre misiunea NATO din Kosovo KFOR. Salut decizia Marii Britanii și a României de a suplimenta din rezerva strategică militarii de care avem nevoie. De asemenea, am discutat despre misiunea noastră lin Irak, în contextul acesta regional pe care l-am menționat, operațiunea noastră de educare și de training din Irak este foarte, foarte, foarte importantă. Nu vreau să închid și să închei acest scurt rezumat al întâlnirii noastre, spunând cât de mult ne dorim și așteptăm ca Suedia să devină noul nostru aliat cât mai rapid cu putință. În mod explicit, secretarul general, aliații au făcut un apel la cele două țări care încă nu au ratificat protocolul de aderare al Suediei, să o facă cât mai repede cu putință. Suedia este o țară extraordinar de potentă militar și de sofisticată democratic și economic. Ar fi pentru zona nordică, dar și pentru Alianța noastră în general, o valoare adăugată evidentă și sperăm ca și ultimele două state aliate, care încă nu au ratificat, să o facă cât mai curând cu putință.
Reporter: România a semnat câteva acorduri zilele acestea, în marja Consiliului. Știu că v-ați ocupat de anumite proiecte. Am putea dezvolta acest subiect?
Mircea Geoană: Da, este o practică deja ca în contextul acestor reuniuni de miniștri de apărare să semnăm, un număr variat de aliați, proiecte de colaborare multinațională, le spunem proiecte de mare vizibilitate, pe care NATO le propune aliaților. Am avut trei astfel de evenimente astăzi, pe care le-am condus. Aș spune, în ordinea întâmplării acestora, Germania continuă să conducă un proiect extrem de important legat de sistemul de apărare antirachetă european - European Sky Shield Initiative (ESSI).
Reporter: Asta înseamnă că și România este...
Mircea Geoană: România, alături de alte 18 state aliate, fac parte din acest sistem de ultimă generație. Avem nevoie de protecție antirachetă, de protecție împotriva riscurilor la altitudine mică, medie sau foarte înaltă și de aceea ministrul federal al apărării, Boris Pistorius, a făcut o nouă pledoarie pentru acest proiect, care este foarte, foarte important și sunt bucuros că mai multe state aliate participă și că acesta începe să devină o realitate, ca parte integrantă a filosofiei și arhitecturii de apărare antirachetă a NATO, deci este un proiect în cadrul NATO, îl salutăm și-l încurajăm în continuare. Am avut de asemenea o altă ceremonie legată de un alt subiect foarte important: capabilități de antrenare a piloților NATO pe toate tipurile de aeronave, avioane de luptă, elicoptere, drone, făcute de o manieră mult mai colaborativă. Nu avem resursele și nici spațiile fizice pentru a antrena individuali piloții noștri. De aceea aliații au decis să-și pună resursele împreună. Sunt câteva centre de training regionale. E un proiect foarte frumos pe care vom continua să-l dezvoltăm și în ultimul rând, chiar în urmă cu câteva minute, am încheiat ultima ceremonie la fel de interesantă, un proiect între 14 state, 13 aliate plus Suedia, care în curând va deveni aliat, pentru găsirea colaborării în folosirea spațiului aerian militar în concordanță cu spațiul aerian civil. Este un lucru foarte important, este foarte complex. De aceea, cu cât conlucrăm mai mult la nivel de aliați, cu atâta exercițiile noastre, poliția aeriană, ceea ce facem împreună pentru pentru exerciții, pentru trupele noastre, pentru forțele noastre aeriene vor fi mai coerente și vor fi cât mai puțin perturbatoare pentru traficul civil aerian. Iată trei exemple de colaborare multinațională în cadrul în cadrul NATO pe care sunt fericit că le-am putut asista astăzi.
Reporter: Înțeleg că România a semnat împreună cu Bulgaria și cu Grecia un proiect pentru alimentarea nevoilor NATO cu combustibil din fonduri NATO. Este o obișnuință ca NATO să investească și în astfel de proiecte?
Mircea Geoană: Da, există este o lungă tradiție a NATO de a investi în proiecte comune cu finanțare comună. Într-un fel, dacă vreți, sfârșitul Războiului Rece a condus la o încetinire a ritmului investițiilor în infrastructuri obligatorii și alimentarea cu combustibil în scopuri militare este obligatorie. Dacă te uiți la harta Europei, Europa de Vest este irigată cu conducte și cu depozite și cu porturi foarte, foarte dens, în timp ce noii veniți, Estul Europei mai puțin. De aceea, acest tip de colaborare regională este absolut firească. Este legitimă. Vorbind de colaborare regională, vreau să salut și anunțul făcut de România, Bulgaria și Turcia pentru a conlucra în zona deminării. În zona Mării Negre este vital să lucrăm împreună, inclusiv prin NATO, dar și la nivel regional, pentru a asigura libertatea de navigație pentru flotele comerciale. Marea Neagră, iată, Dunărea devin cu atât mai importante pentru comerțul internațional, pentru exporturile din Ucraina, pentru, în general, pentru irigarea economică a mai multor zone. Salut și acest proiect regional între România, Bulgaria și Turcia.
Reporter: Nu vreau să trecem la secrete militare sau ceva de acest gen, dar pe malul românesc există aceste incidente cu dronele. Este o adaptare continuă la această situație a NATO? Au fost luate măsuri suplimentare față de ceea ce public știm? În ce măsură astfel de incidente pot evolua în ceva mai serios?
Mircea Geoană: Sunt lucruri pe care, evident, le putem spune public. Sunt lucruri pe care le facem fără neapărat să capete o alură de informație publică. Dar pot să vă asigur de un singur lucru, că există un nivel de vigilență sporit acolo unde apar astfel de incidente, unde sunt zone mai vulnerabile. Atât militarii noștri, cât și noi, la nivel politic, lucrăm, iar în cazul în speță, pentru România și pentru acea zonă, astfel de măsuri suplimentare au fost deja activate și vor continua să fie activate. Și acest lucru vreau să reprezinte și un element de încredere și de liniște, dacă se poate. Îmi dau seama cât de greu este pentru populația noastră românească de pe malul Dunării, unde se întâmplă la câteva zeci de metri, sute de metri, atât de multe atacuri atroce ale Federației Ruse. Îmi dau seama că este un element de nervozitate firească, omenească. Vreau să le spun un singur lucru: că dacă incidente apar, acestea vor fi tot mai izolate, iar noi veghem atât la protejarea teritoriului aliat și al României în particular, cât și la evitarea riscului de escaladare al acestuia. Pentru că trebuie să facem în continuare distincție între incidente care pot apărea la o astfel de proximitate și atacuri deliberate, care reprezintă deja o altă categorie de atacuri, pentru care, la fel, suntem la fel de bine pregătiți și împărtășesc preocupările opiniei publice românești. Vreau de asemenea să transmit un mesaj de încredere în ceea ce facem noi, suntem oameni serioși și lucrăm foarte bine cu partea română și vom întări în continuare nevoia de protecție aliatului nostru român.
Reporter: Aș mai avea o întrebare în legătură cu Israelul. Atât dvs. cât și secretarul general ați folosit cuvântul ”proporționalitate”. Tăierea utilităților pentru civilii din Palestina este o acțiune proporțională?
Mircea Geoană: Încă o dată, acest atac absolut criminal și nejustificat implică pentru Statul Israel un stat care a trecut prin multe și un popor care a trecut prin multe de-a lungul istoriei. Ne spunea ministrul apărării că n-au mai avut un astfel de atac de dinainte de înființarea Statului Israel, deci faptul că-și iau toate măsurile pentru a putea să elimine acest risc terorist este absolut justificat. Întotdeauna, într-o operațiune militară care încă nu a început, și-au recăpătat controlul asupra graniței integral, dar masarea de trupe în proporții mari indică intenții suplimentare, trebuie făcute de-o manieră care să protejeze într-o operațiune eventuală militară populația civilă. Este un lucru obligatoriu, este drept internațional. De aceea, când spunem ”proporțional”, o spunem în sensul respectării dreptului internațional. Suntem convinși că acest lucru, acest mesaj a fost auzit, dar încă o dată, Statul Israel a fost lovit extrem de dur și este într-un fel legitim ca cineva care primește din partea unei organizații teroriste care n-are niciun fel de limită și de bariere să primească un răspuns pe măsură. Suntem convins că Statul Israel are capacitate militară și forță economică și morală să treacă peste acest moment și să-și rezolve problemele de securitate.
Reporter: Vă mulțumesc mult./RADOR RADIO ROMÂNIA/