Noi proteste de stradă în Bosnia

În Bosnia sunt aşteptate noi acţiuni de stradă, la o săptămână de la declanşarea celor mai violente proteste din ultimii 20 de ani.

În condiţiile în care rata şomajului este de 44%, manifestanţii spun că nivelul sărăciei a atins cote insuportabile şi cer demisia guvernului federal.

Parlamentul bosniac ar uma să decidă marţi dacă vor fi organizate alegeri anticipate, ca o soluţie pentru oprirea protestelor.

Eventuala organizare de alegeri anticipate, dacă va fi decisă de parlamentul bosniac, nu este şi soluţia acceptată de protestatari.

Ei refuză alegerile anticipate şi spun că nu se mai simt reprezentaţi de niciunul dintre partide, drept urmare cer demisia guvernului federal, pe care îl acuză de corupţie şi îl consideră incapabil să facă reformele necesare pentru a îmbunătăţi nivel de trai al oamenilor.

Statisticile arată că aproximativ unul din doi bosniaci este şomer.

Oamenii care au ieşit în stradă mai acuză şi corupţia şi nepotismul în rândul administraţiei locale, regionale şi federale şi spun că actualul guvern federal trebuie înlocuit cu un guvern de experţi, care să fie apolitici.

Premierul nu va demisiona

Premierul guvernului federal, Nermin Nikąić a declarat, însă, luni seară, că nu intenţionează să demisioneze şi că nu acceptă decât alegeri anticipate.

Protestele au început marţea trecută, la Tuzla, şi s-au răspândit apoi în toate marile oraşe şi în capitala Sarajevo, unde luni au ieşit în stradă peste o mie de protestatari.
Cele şapte zile de proteste violente au făcut mai multe sute de răniţi, inclusiv poliţişti, mai multe clădiri guvernamentale au fost incendiate, iar şefii guvernelor regionale de la Tuzla, Zenica şi Sarajevo au demisionat.

Agenţiile de presă transmit că asemenea violenţe nu au mai fost văzute în Bosnia, de la încheierea războiului, din 1995.

Prin Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului, ţara este formată din două entităţi: o Federaţie croato-musulmană şi o Republică a sârbilor, iar sistemul administrativ este foarte complex, numărul funcţionarilor de la nivel federal, regional şi local fiind de aproximativ 180.000, la o populaţie de trei milioane opt sute de locuitori.

Instabilitatea politică şi lipsa de reforme fac ca Bosnia să fie ultima dintre fostele republici iugoslave în ce priveşte eforturile de apropiere de Uniunea Europeană.