Nodul problemei "nu se află în Franţa, ci în România"
Vizita a doi miniştri francezi la Bucureşti şi încheierea acordului dintre România şi Franţa privind reintegarea romilor au fost dezbătute în presa franceză.
Articol de Roxana Vasile, Paris, 13 Septembrie 2012, 11:35
Pentru Radio France Info, vizita la Bucureşti a miniştrilor de interne, Manuel Valls, şi pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, pe spinoasa temă a migraţiei romilor intervine în contextul în care, de peste doi ani, ea înveninează relaţiile dintre Paris şi Bucureşti.
Miercuri - informează postul de radio - Franţa şi România au găsit un acord pentru retrimiterea a sute de romi la ei acasă.
Manuel Valls şi Bernard Cazeneuve au cazut de acord cu executivul român asupra unui plan de repatriere, pe doi ani, pentru 80 de familii, dispozitiv îngheţat în 2010.
O altă pista evocată de Radio France Info - deja în vigoare - o reprezintă cooperarea poliţienească pentru combaterea reţelelor de criminalitate românească din Hexagon.
Parisul susţine că nodul problemei nu se află în Franţa, ci în România.
La fel ca precedentul guvern de dreapta, şi cel socialist, în ciuda criticilor ONG-urilor, asociaţiilor sau Uniunii Europene, continuă evacuarea taberelor ilegale.
Dintr-un total de 15 de mii de persoane de etnie romă estimate că s-ar afla în Franţa, 3 mii au fost, deja, evacuate în această vară.
Iar până la finele lui septembrie, potrivit lui Manuel Valls, ar urma să fie reconduşi la frontieră 7 mii de români şi bulgari.
Pentru guvernul francez - continuă Radio France Info - Bucureştiul trebuie, deci, să facă totul pentru a lupta împotriva discriminării romilor şi pentru a împiedica întoarcerea lor în Franţa.
"La ora actuală, nu ne putem permite să primim toate aceste populaţii, care sunt, adesea, condamnate ale sorţii, alungate în ţările lor" - rezumă Manuel Valls.
Aceasta poziţie agasează în Romania.
"România nu alungă nici un cetăţean de pe teritoriul său" - îl citează France Info pe preşedintele Traian Băsescu.
Cotidianul Le Figaro, la rândul său, remarcă faptul că ministrul de interne, Manuel Valls, nu şi-a precupeţit eforturile, miercuri, în incercarea de a convinge autorităţile române să-i integreze la ei acasă pe cei care trăiesc în tabere ilegale în Franţa, dar şi în întreaga Europă, violând proprietatea privată, dar mai ales trăind într-o stare de precaritate pe care nimeni nu o poate tolera.
Printre subiectele discutate s-a aflat cooperarea poliţienească - remarcă Le Figaro - ea urmând să fie întărită, prin sosirea în Franţa, spre sfârşitul anului, a noi agenţi români, care se vor alătura celor deja existenţi.
Cerşetoria în bandă organizată, smulgerea de la gât a lănţisoarelor de aur în plină stradă, spargerile în serie, furtul de metale, în special de cupru - aceasta este viziunea poliţienească asupra dosarului, punctează Le Figaro.
"Nici o politică publică nu va fi focalizată asupra unui anumit grup cultural" - spune Manuel Valls, însă evacuarea taberelor ilegale va continua.
În tot cazul, a celor ordonate de justiţie. Decizia - aminteşte Le Figaro - este motivată de raţiuni sanitare sau de încălcarea ordinii publice.
Ziarul Le Monde remarca, şi el, faptul că Bucureştiul şi Parisul s-au angajat să colaboreze mai strâns pentru integrarea în ţara lor de origine a miilor de romi români care trăiesc în Franţa, recunoscând, în acelaşi timp, că aceasta va necesita timp şi răbdare pentru obţinerea unor rezultate concrete.
În fine, în cadrul principalului jurnal al televiziunii particulare TF1, miercuri seară a fost difuzat un reportaj despre integrarea prin muncă a romilor.
De 4 ani, Vadar munceşte în domeniul construcţiilor. A sosit în Franţa în 2008. Spăla parbrize la stopuri. Un patron francez, Bernard François, îl vede şi îi propune să lucreze pentru el, impresionat de precaritatea în care trăia tânărul de 24 de ani.
Pe de o parte, deşi avea un contract şi o autorizaţie de muncă, Vadar a fost expulzat.
A revenit, însă, de curând, în Hexagon.
Pe de alta, patronul deplânge complexitatea procedurilor pe care un angajator trebuie să le urmeze pentru a putea angaja un cetăţean străin, în acest caz de etnie romă.
Şi aceasta, deşi guvernul francez a mărit numărul de meserii la care românii şi bulgarii au acces pe piaţa muncii şi a suspendat taxa pe care o firmă trebuia să o achite la angajarea lor.
