Nivelul de trai al grecilor este în continuă scădere

Nivelul de trai al grecilor a tot scăzut în ultimii ani, astfel încât, potrivit ultimului raport Eurostat, se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la PIB-ul pe cap de locuitor. Pe ultimul loc sunt bulgarii. Ce a generat această situaţie ne spune, de la Atena, Michaela Lambrinidou.

Reporter - Michaela Lambrinidou: Potrivit ultimului raport al anului în curs, Eurostat, Grecia s-a clasificat pe penultimul loc, înainte de Bulgaria, la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor pentru 2022, înregistrând o rată de 33% sub media europeană. În urmă se află doar Bulgaria, cu 38% şi Slovacia, cu 29% peste Grecia însă. Consumul individual real din Grecia a scăzut, de asemenea, sub media europeană, în acelaşi an, pe locul 25 în clasamentul european se clasează Grecia, împreună cu Estonia. Consumul individual real este considerat o măsură a bunăstării materiale şi se referă la toate bunurile şi serviciile consumate de gospodării, include bunuri de consum, dar şi servicii achiziţionate direct de gospodării, precum servicii furnizate de instituţii non-profit şi de guvern pentru consumul individual, cum ar fi, de exemplu, serviciile de sănătate sau educaţie. Cifrele de mai sus făcute cunoscute de Eurostat demonstrează cât de departe rămâne Grecia după 42 de ani de apartenenţă la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte condiţiile medii europene de trai la indicatorii cheie care reflectă bunăstarea socială, în ciuda declaraţiilor guvernului grec şi a statisticilor oficiale privind creşterea economiei şi creşterea investiţiilor, dar care în final ele nu ajung în buzunarul cetăţenilor de rând. Câteva din cauzele creşterii costului vieţii în Grecia se datorează impozitării excesive a inflaţiei, dar şi taxelor punitive. Caracteristic este faptul că două treimi din taxele colectate la bugetul ţării provin din impozitarea indirectă, precum TVA sau alte accize. Acest tip de taxe este nedrept în condiţiile în care un consumator sărac plăteşte aceeaşi taxă ca un consumator înstărit pentru a cumpăra acelaşi produs. Potrivit Eurostat, Grecia are cea mai scumpă benzină şi printre cele mai mari preţuri la motorină şi se află printre ţările cu cele mai mari preţuri la combustibil lichid în general, la care 60% din preţul la pompă sunt taxe şi accize. În perioada crizei economice 2008-2021, consumatorii greci au fost impozitaţi excesiv în efortul de a acoperi deficitul la bugetul statului. Dar, potrivit unor studii economice bine documentate, supraimpozitarea nu numai că a înrăutăţit nivelul de trai al grecilor, care se reflectă şi astăzi, de altfel, în raportul serviciului Eurostat, a dus însă şi la un paradox, şi anume la reducerea veniturilor la buget în raport cu sumele colectate la cote mai mici. În ultimii doi ani, la situaţia deja alarmantă a nivelului de trai foarte scăzut al grecilor s-au mai adăugat inflaţia şi creşterea ratei dobânzii la credite, la care gospodăriile nu mai pot face faţă, în condiţiile în care majorarea la salarii în sectorul privat este cu mult sub inflaţia actuală, iar bugetarii nu au mai primit majorări la salarii din 2012, condiţii care au dus astăzi la clasarea Greciei pe penultimul loc în Europa celor 27 la nivelul de trai./ta2