Negocieri prelungite pentru bugetul UE (LIVE UPDATES)

18.00 - Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, spune că bugetul a fost mărit cu 40 % pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

"Pentru prima oară bugetul va fi mai mic, va fi o reducere cu 34 de miliarde de euro faţă de perioada anterioară" a mai spus Herman van Rompuy.

Preşedintele Consiliului European a mai spus că "ne îngrijorează şomajul din rândul tinerilor . Şase miliarde de euro vor fi acordarea pentru dezvoltarea de iniţiative pentru angajarea tinerilor".

Ora 17.40 - Europenii "au ajuns la o înţelegere privind bugetul până în 2020. A meritat aşteptarea", scrie pe Twitter preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

Ora 14.00 -La Bruxelles se reiau, la această oră, discuţiile dintre cei 27 de şefi de stat şi de guvern europeni pe marginea viitorului buget al UE.

Ora 11.00 - Fondurile pentru agricultură prevăzute în viitorul buget al UE nu vor mai fi reduse, potrivit celei mai recente propuneri a preşedintelui Consiliului European.

Ora 10.00 - Liderii europeni discută pe baza unei noi propuneri făcută de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, după o noapte de negocieri intense, potrivit corespondentului Radio România Luminiţa Apostol.

Potrivit noului proiect, suma bugetului european pentru următorii 7 ani ar urma să fie de 960 de miliarde de euro ca limită de angajare a plăţilor şi 908,4 miliarde de euro ca limită de plăţi - este vorba de cheltuielile efective. Aici este lăsată o marjă de manevră de 12 miliarde de euro.

Foto: Lideri europeni la summit. Sursă Reuters.

Lideri Informaţii neoficiale spun că fondurile pentru agricultură nu au mai fost reduse în noile propuneri.

Cu aceste cifre, bugetul ar fi mai mic decât cel al perioadei actuale şi ar fi pentru prima oară când se întâmplă acest lucru.

Ora 8.00 - Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, ar urma să le prezinte celor 27 de şefi de stat şi de guvern din UE o nouă propunere de buget.

Şefii de stat şi de guvern europeni continuă reuniunea asupra bugetului european pentru perioada 2014-2020, după ce ucrările au început cu o întârziere de şase ore, aproape de ora 22:00, ora României.

Pe timul nopţii reuniunea a fost întreruptă de mai multe ori pentru a permite discuţii, în special între cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi premierul britanic David Cameron, dar şi între cancelarul german, preşedintele francez şi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

Acord de principiu

Discuţiile bilaterale continuă la această oră în speranţa că se poate reuşi un acord de principiu între principalele poziţii divergente ca apoi, cu aceste propuneri, să înceapă negocieri comune între cei 27 de şefi de stat şi de guvern.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a avut o întâlnire cu liderii europeni la începutul reuniunii a spus aseară târziu că propunerea preşedintelui Consiliului European este pentru o sumă de 960 de miliarde de euro ca limită de angajare a plăţilor şi 913 mliarde de euro ca limită de plăţi.

Este vorba despre cheltuielile efective.

În noiembrie, această din urmă cifră a fost de 43 de miliarde de euro.

Încă nu este clar dacă aceste cifre vor continua să scadă, aşa cum cere Marea Britanie în primul rând, în timp ce informaţii neoficiale lasă să se îmţeleagă că Franţa şi Marea Britanie nu ar fi foarte departe una de cealaltă în opţiunile pentru viitorul buget.

Reuniunea a atins deja un record. Este pentru prima dată în negocierile ultimilor ani când discuţiile începute cu o zi în urmă continuă şi la primele ore ale dimineţii.

Fondurile pentru coeziune şi agricultură, "esenţiale"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, înaintea plecării spre Bruxelles, că pentru România este vital ca reducerile să nu fie făcute din fondurile pentru coeziune sau din cele pentru agricultură.

"Ceea ce s-a agreat în luna noiembrie a fost ca reducerea să fie de 100 de miliarde. Bugetul ultimului Consiliu a fost redus cu 70 de miliarde, iar miza acestui Consiliu este de unde să se reducă încă 30 de miliarde, în aşa fel încât să se ajungă pe cifra convenită reducere 100 de miliarde faţă de propunerea Comisiei", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a precizat că România va încerca să obţină acordul european pentru ca o parte din fondurile fie pentru coeziue, fie pentru dezvoltare rurală să fie folosite pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii.

Discuţiile legate de buget sunt legate de scepticismul mai multor lideri europeni cu privire la ajungerea la un acord, în condiţiile în care părerile rămân împărţite între statele care doresc menţinerea unui buget generos, capabil să genereze investiţie şi creştere economică şi cele care vor limitarea cheltuielilor şi aplicarea austerităţii şi la nivel european.

Cum se construieşte bugetul Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene este finanţat din surse care includ 1% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru, echivalentul a aproape 244 euro per cetăţean al UE.

Acest buget este orientat către domenii diferite, cum ar fi creşterea nivelului de trai în regiunile mai sărace sau garantarea siguranţei alimentare. .

În bugetul UE se regăsesc nu numai contribuţiile statelor membre, ci şi taxele vamale de import aplicate produselor provenind din afara Uniunii şi 1% din taxa pe valoare adăugată percepută de fiecare ţară.

Din bugetul UE sunt finanţate diverse activităţi, de la dezvoltare rurală şi protecţia mediului, până la promovarea drepturilor omului şi asigurarea protecţiei la frontierele externe.

Comisia Europeană, Consiliul European şi Parlamentul European sunt instituţiile care au un cuvânt de spus în stabilirea şi alocarea bugetului.

Însă doar Comisia Europeană şi statele membre răspund de cheltuirea efectivă a fondurilor.

Cu toate că populaţia UE reprezintă doar 7% din populaţia mondială, schimburile sale comerciale cu restul lumii reprezintă aproximativ o cincime din importurile şi exporturile derulate la nivel mondial. UE este principalul exportator şi al doilea importator ca mărime din lume.

40% din bugetul UE- fonduri pentru agricultură

O mare parte din bugetul UE este folosit pentru agricultură.

Dorinţa comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, de a reforma politica agricolă a Europei întâlneşte opoziţia lobby-ului agricol, se arată într-un articol realizat săptămânalul Der Spiegel.

Acest lucru va fi în detrimentul cetăţenilor, care se aşteaptă să plătească pentru un domeniu puternic subvenţionat dar care promovează practici dăunătoare pentru mediu.

Concret, reforma agricolă ar obliga fermierii europeni să îndeplinească un minim de reglementări privind clima şi mediul.

Proiect de reformare a politicii agricole comune (PAC)

Aceasta însemnă ca agricultura să nu mai fie focalizată în primul rând asupra creşterii, producţiei de masă şi exporturilor în expansiune, ci mai degrabă pe agricultura prietenoasă cu mediul şi pe biodiversitate.

Cu alte cuvinte, comisarul Cioloş este preocupat de supravieţuirea micilor producători, atât fermieri cât şi crescători de animale.

Fermierii îşi vor asuma angajamente mai constrângătoare în schimbul miliardelor din banii contribuabililor care ajung la ei.

Potrivit Der Spiegel, soluţia propusă de comisarul European este însă inacceptabilă din punctul de vedere al Asociaţiei Fermierilor Germani şi al unor oficiali din agricultură de la Bruxelles şi Berlin.

În opinia lor, propunerile comisarului ar însemna că, după decenii şi mai multe începuturi false, plăţile directe către fermierii europeni ar fi legate de reglementări de mediu dureroase, pentru prima dată.

"Oamenii cred întotdeauna că este mai important ca hrana lor să fie produsă într-un mod sigur, transparent şi durabil", spune Dacian Cioloş.

Uniunea Europeană are în intenţie să cheltuiască 60 de miliarde de euro, sau aproximativ 40% din întregul buget al Uniunii, pentru agricultură numai în acest an.

Potrivit Comisiei Europene, în prezent, circa 2% din alimentele pe care la cumpără consumatorii europeni sunt certificate ca fiind bio şi aproximativ 2% din agricultorii europeni (circa 200 000 de producători) s-au lansat în acest tip de producţie.