Negocieri în Cipru privind taxarea depozitelor bancare

Preşedintele Ciprului discută în această seară cu membrii Parlamentului soluţii de amendare a acordului de ajutor internaţional, care prevede taxarea depozitelor bancare cu procentaje între 6,75 şi 9,9%.

Măsura ar fi o condiţie pentru împrumutul de 10 miliarde de euro acordat de FMI şi de Uniunea Europeană în vederea redresării economice a Ciprului.
Impozitul, extrem de prost primit de populaţia cipriotă, ar putea fi rectificat în ajutorul micilor depunători, mai ales că responsabili ai UE au anunţat că această taxă pe conturile bancare poate fi modificată atâta timp cât va aduce la buget suma de şase miliarde de euro.

Taxa impusă de creditorii internaţionali ai Ciprului îi afectează în mare măsură pe ruşi, companii sau persoane particulare din Rusia, care au sume considerabile în băncile cipriote, iar presa de la Moscova estimează că paguba provocată de aplicarea noii taxe ar fi de aproximativ două miliarde de dolari.

Directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză, a declarat că măsurile luate în Cipru nu vor afecta şi filialele din România ale băncilor cipriote, deoarece acestea funcţionează după regulile sistemului bancar românesc.

Banii din Cipru, proveniţi din România, "pe locul doi"

În schimb, vor fi afectate depozitele din Cipru ale românilor, însă analistul financiar Ionel Blănculescu subliniază că depozitele bancare din aşa-numitele "paradisuri fiscale" sunt, în primul rând, bani negri.

Ionel Blănculescu estimează că banii provenind din România se află pe locul al doilea după Rusia în băncile din Cipru.

"Dacă este să luăm în considerare, pe de o parte, raportul global Financial Integrity şi care spune, de exemplu, că în perioada 2000-2008 am avut o medie de 3,6 miliarde de dolari pe an sume ilicite, bani negri, dacă avem în vedere că 80% din tot ce înseamnă influenţă de offshore pe România o reprezintă Cipru, atunci putem considera că din cele 68 de miliarde de euro care au mai rămas în depozitele din Cipru, scăzând depozitele aferente părţii ruse, care înseamnă 20 şi ceva de miliarde de euro, probabil că, din cele 30 şi ceva de miliarde de euro, în jur de 10-15 miliarde de euro reprezintă bani proveniţi pe filieră românească, filieră care este foarte greu de dovedit.

"Pentru că, de altfel, companiile care sunt locate în Cipru, cu acţionariat românesc, multe dintre ele au acest acţionariat ascuns. Există această posibilitate" a mai spus analistul financiar Ionel Blănculescu.

Ionel Blănculescu este de părere că impozitarea suplimentară a depozitelor din băncile din Cipru ar putea fi o măsură bună pentru România deoarece, în acest fel, va începe să dispară mitul paradisurilor fiscale, iar banii produşi în ţara noastră vor rămâne aici, contribuind la bugetul statului.