NATO "trebuie sa raspundă la schimbările provocate de Rusia"

Criza din Ucraina şi noua paradigmă promovată de Moscova impune Alianţei Nord Atlantice să ia în calcul prezenţa militară permanentă în ţările membre din Europa de Est.

Afirmaţia aparţine comandantului suprem al forţelor aliate NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove.

Anexarea Crimeii şi instigarea separatiştilor rusofoni din estul Ucrainei silesc Alianţa să reconsidere raporturile cu Federaţia Rusă, privită după căderea Zidului Berlinului ca un partener

Alianţa Nord Atlantică este atentă şi trebuie să răspundă la schimbările majore provocate în mediul european de securitate de Federaţia Rusă, afirmă comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, generalul american Philip Breedlove

"Urmărim îndeaproape evoluţia evenimentelor dramatice care se desfăşoară în estul Ucrainei. Suntem deosebit de îngrijoraţi în legătură cu soarta locuitorilor.

"Guvernul Ucrainei trebuie să facă faţă unei situaţii critice în condiţiile în care nu poate controla instituţii şi instalaţii din partea de est şi de sud a ţării", a declarat la Ottawa generalul american.

"Moscova agită spiritele"

Breedlove a acuzat Moscova de implicare directă în agitarea stării de spirit din zonele ucrainene aflate în vecinătatea frontierelor cu Rusia şi a declarat că a primit sarcina de a crea măsuri de reasigurare în aer, pe pământ şi pe mare.

Misiunea este programată până la 31 decembrie, dar ar putea fi prelungită şi după acest termen pe baza deciziei liderilor NATO şi a miniştrilor apărării. În cadrul conferinţei de presă comune cu şeful Statului-Major al armatei canadiene, generalul Tom Lawson, şi la care au fost admise şi întrebări prin telefon, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa a fost întrebat dacă situaţia din Ucraina ar putea conduce la o prezenţă militară permanentă a NATO în ţările membre din Europa de Est.

"Eu cred că o astfel de posibilitate ar trebui să o luăm în considerare şi ne vom pregăti să o aducem în discuţie la nivelul conducerii ţărilor noastre pentru a vedea pe ce poziţii ne situăm", a mai spus generalul american Philip Breedlove.

Generalul Breedlove a explicat nevoia reevaluării capacităţii de reacţie a forţelor de apărare ale Alianţei în noua paradigmă a relaţiilor cu Rusia, percepută de la prăbuşirea blocului sovietic şi până recent mai degrabă ca un viitor partener, ceea ce a determinat în bună măsură reducerea bugetelor de apărare ale ţărilor NATO, structura forţelor şi poziţionarea lor.

Dar acum Rusia nu acţionează în calitate de partener, iar anexarea Crimeii modifică această dinamică - afirmă comandantul forţelor aliate din Europa care, după întâlnirile avute ieri cu primul-ministru canadian Stephen Harper şi cu ministrul apărării, Rob Nicholson, a lăudat contribuţia Canadei la consolidarea securităţii inclusiv în Europa.

Militari canadieni participă la exerciţii cu aviatori români

La rândul lui, şeful Statului-Major al armatei canadiene, generalul Tom Lawson, a subliniat eforturile Canadei în răspunsul NATO la criza din Ucraina, inclusiv prin trimiterea a 20 de specialişti în planificare operaţională la sediul NATO din Belgia, desfăşurarea a şase aeronave F-18 Hornet şi a navei de război Regina.

Alţi 50 de militari canadieni s-au alăturat exerciţiilor NATO din Polonia. Lawson a declarat că avioanele de luptă F-18 sunt echipate în modul de formare şi nu sunt înarmate, dar că sunt gata de a fi echipate de luptă dacă situaţia s-ar deteriora.

Aeronavele canadiene au ajuns astăzi la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii.

Militarii canadieni vor participa la exerciţii împreună cu aviatorii români, în contextul în care dincolo de frontiera României, în Ucraina, continuă confruntările între autorităţile de la Kiev şi insurgenţii pro-ruşi.

Forţele aeriene canadiene au deplasat la Câmpia Turzii 230 de militari, transmite corespondentul nostru Claudiu Pădurean.

Ei se vor antrena împreună cu aviatorii români. Militarii români vor zbura cu aviatorii români.

Militarii canadieni vor zbura cu şase aeronave de tip F-18. Este vorba de avioane de luptă proiectate în anii 1970 care pot fi dotate cu rachete de mai multe tipuri, inclusiv nucleare. Aviatorii români vor folosi în aceste exerciţii avioane de luptă de tip MIG 21 Lancer, fabricate în fosta Uniune Sovietică şi apoi modernizate.

Statele membre din Europa, susţinute de partenerii occidentali

Până acum, avioanele canadiene erau staţionate într-o bază militară din Germania. Deplasarea lor la Câmpia Turzii face parte din strategia Comandamentului NATO de a demonstra statelor membre din Europa de est că sunt susţinute de partenerii lor occidentali - spune comandantul unităţii canadiene, Yvan Blondin.

"Intenţia guvernului nostru este aceea de a consolida prezenţa Canadei în Europa, care trebuie să devină vizibilă şi în estul şi în centrul continentului, pentru ca partenerii de aici să fie asiguraţi că NATO îşi sprijină partenerii", a declarat Yvan Blondin.

România nu este singura ţară de frontieră a NATO în care aliaţii occidentali au adus noi avioane de luptă. Franţa şi SUA au trimis 16 avioane militare în Polonia, iar SUA şi Marea Britanie au trimis alte 14 avioane de luptă în Lituania.