NATO îşi reface strategia pentru ameninţările secolului XXI

Miniştrii de externe şi cei ai apărării din statele membre ale NATO discută joi la Bruxelles despre un nou concept strategic al alianţei.

Documentul, care urmează să-l înlocuiască pe cel redactat cu doi ani înainte de atentatele din Statele Unite şi considerat depăşit acum, tratează modul în care NATO trebuie să facă faţă unor noi tipuri de ameninţări: terorism internaţional, proliferare balistică şi nucleară, blocarea aprovizionării cu hidrocarburi sau război informatic.

În reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat că "trebuie luată o decizie dacă vrem ca NATO să poată apăra întreaga Europă de ameninţarea unui atac cu rachetă".

"Ameninţarea este clară. Capacitatea există, iar costurile pot fi gestionate. Cred că putem şi trebuie să facem din apărarea antirachetă pentru Europa o capacitate a NATO", a afirmat secretarul general al NATO în intervenţia sa.

El a adăugat că noul concept strategic al alianţei, ce va fi adoptat la Lisabona în luna noiembrie, va ghida organizaţia în următorul deceniu.

"Este esenţial să vedem lucrurile corect. Misiunea esenţială a NATO, aceea de a-i proteja de atacuri pe cei 900 de milioane de cetăţeni ai ţărilor din NATO, nu trebuie să se schimbe niciodată, dar trebuie să existe o apărare modernă împotriva unor noi ameninţări", a declarat secretarul general al Alianţei.

Noul concept strategic va confirma misiunea esenţială a NATO de a-şi apăra teritoriul şi angajamentul faţă de apărarea colectivă, dar şi mandatarea unor misiuni de menţinere a păcii, precum cea din Afganistan.

Documentul care va fi adoptat la summitul NATO de la Lisabona, din 19-20 noiembrie, va sublinia şi necesitatea modernizării forţelor naţionale pentru a putea face faţă ameninţărilor specifice secolului XXI, printre care atacurile cu rachetă şi cibernetice.

Înainte de discuţiile de joi erau cunoscute divergenţe de opinie între abordarea Franţei şi abordarea americană pe anumite aspecte ale acestui concept strategic, cum ar fi scutul antirachetă NATO, însă atât secretarul general al NATO, cât şi ministrul de externe Teodor Baconschi, au negat existenţa acestora.

Secretarul general al NATO a spus că, dacă există o opinie diferită a Franţei, aceasta nu a fost exprimată în discuţiile de joi, în timp ce ministrul Teodor Baconschi a spus că a funcţionat consensul între aliaţi şi că este normal să existe puncte de vedere diferite, însă Franţa nu s-a opus ideii ca programul de apărare antirachetă să fie asumat de NATO la Lisabona.