NASA prezintă azi primele imagini ale eşantionului colectat de pe asteroidul Bennu

Agenţia spaţială americană NASA urmează să dezvăluie miercuri, 11 octombrie, primele imagini cu cel mai mare eşantion colectat vreodată în spaţiu de pe un asteroid, precum şi primele analize ale compoziţiei acestuia, aşteptate cu nerăbdare de oameni de ştiinţă din întreaga lume, transmite AFP citată de Agerpres.

Misiunea Osiris-Rex a prelevat acest eşantion în 2020 de pe asteroidul Bennu, iar capsula care conţinea preţioasa încărcătură a revenit cu succes pe Pământ în urmă cu peste două săptămâni, aterizând în deşertul american.

De atunci, procesul meticulos de deschidere a capsulei a avut loc într-o cameră etanşă de la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston. Operaţiunea a rezervat deja câteva surprize.

"Există atât de mult material încât ne ia mai mult timp decât ne aşteptam ca să-l recuperăm", a declarat omul de ştiinţă Christopher Snead de la NASA. Aceasta este însă "cea mai mică problemă pe care o putem avea", a adăugat elt.

Înainte de aterizarea capsulei, agenţia spaţială americană a estimat că a reuşit să colecteze aproximativ 250 de grame de material de pe asteroidul Bennu - mult mai mult decât s-a colectat în timpul a două misiuni japoneze precedente, pe alţi asteroizi.

NASA, pentru care o astfel de manevră a reprezentat o premieră, va trebui să confirme această estimare miercuri în cadrul unui eveniment public, apoi la o conferinţă de presă.

Materialul a fost găsit "din abundenţă" chiar şi în afara compartimentului de colectare, după cum a explicat Christopher Snead.

Surpriza fericită poate fi explicată printr-un incident survenit în momentul prelevării eşantionului - imediat după operaţiune, clapeta compartimentului de colectare nu se putea închide, după cum a constatat NASA.

Eşantionul este analizat folosind microscopia electronică de baleiaj, difracţia de raze X şi măsurători în infraroşu.

Analizele ar trebui să facă posibile obţinerea unui inventar al mineralelor observate şi determinarea proporţiei acestora. Oamenii de ştiinţă estimează, în special, că Bennu ar conţine minerale hidratate.

Studiul asteroizilor ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea sistemului solar şi modul în care Pământul a devenit locuibil.

Mare parte din eşantion va fi păstrată pentru a fi studiată de generaţiile viitoare, cu instrumente noi, mai eficiente, şi pentru a răspunde la noi întrebări ştiinţifice.

Analiza asteroidului Bennu s-ar putea dovedi utilă şi în viitor. Există un risc mic (o probabilitate de 1 la 2.700) ca asteroidul să lovească Pământul în 2182, o coliziune care ar fi catastrofală. Astfel, cunoaşterea exactă a compoziţiei asteroidului ar putea ajuta, dacă într-o zi se va dovedi necesar, la calcularea impactului necesar pentru a-i devia traiectoria.