Munca nedeclarată reprezintă aproape 20% din PIB-ul UE

Parlamentul European cere inspecţii de muncă mai severe pentru a combate dumpingul social.

Totodată, în aceste zile se discută intens la nivel european despre libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană, dar şi despre ce condiţii trebuie îndeplinite pentru acordarea ajutoarelor sociale.

Munca nedeclarată sau munca la negru reprezintă aproape 20% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene - spunea raportoarea pe această temă, germana Jutta Steinruck, de la Grupul socialiştilor şi democraţilor europeni.

Combaterea acestei probleme ar putea creşte încasările fiscale şi contribuţiile la sistemele naţionale de securitate socială - declara eurodeputata germană.

Comisia Europeană este cea care trebuie să aibă în vedere introducerea unui card european de securitate socială sau a unul alt document european de acest tip, ale cărui date să fie protejate, pentru a facilita schimbul de informaţii, precum şi a unui proiect-pilot pentru un sistem european de avertizare timpurie privind munca nedeclarată.

O altă rezoluţie, fără caracter legislativ, cerând o protecţie social adecvată pentru numărul în creştere de lucrători independenţi, precum şi o mai bună coordonare între statele membre şi schemele lor de asigurări sociale a fost aprobată marţi cu o majoritate de voturi în Parlamentul European.

Libertatea de mişcare şi de muncă, drept fundamental

În ceea ce priveşte sistemele de asigurări sociale din statele membre, continuă la nivel european dezbaterea pe tema acordării ajutoarelor sociale, subiect deschis de altfel de câteva state membre o dată cu ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.

Libertatea de mişcare şi de a lucra în orice stat membru este un drept fundamental, au tot repetat oficialii europeni, dar, totodată, au fost auzite voci cum e cea a eurodeputatului german Elmar Brok, membru al Popularilor Europeni, care s-a pronunţat împotriva abuzării sistemelor sociale de către populaţia romă provenind din state precum România şi Bulgaria.

Întrebat în urmă cu câteva zile dacă Germania nu ar putea să folosească Fondul european de incluziune socială pentru a rezolva eventualele probleme, Elmar Brok declara că este de competenţa acestor state, România sau Bulgaria, să acceseze aceste fonduri.

Cu alte cuvinte, ele trebuie să folosească banii, şi nu Germania.

Marţi, într-o conferinţă de presă, liderul Socialiştilor Europeni, Hannes Svoboda, a declarat că Germania nu a folosit suficient de mult aceste fonduri pentru a-i integra, pe de o parte, pe migranţii săraci în statele în care au venit, iar pe de altă parte, pe cetăţenii cu venituri modeste sau pe romi.

"Este o dezbatere ipocrită la care asistăm acum, în Europa, astăzi. Numărul migranţilor nu este nici pe departe cel prezentat de politicieni în presă. Cele mai multe dintre guverne nu au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă de mult. Dacă Fondul de incluziune socială din fostul exerciţiu bugetar are o rată de absorbţie per total de doar 50% şi chiar Germania are o rată de doar 63%, acum Germania să nu se plângă de o migraţie masivă a unei populaţii sărace în oraşele sale.

"Aceasta este o ipocrizie. Ar fi putut să folosească mai mult acest fond european pentru a integra pe aceşti oameni care vin din România sau Bulgaria în societatea lor", a spus Hannes Svoboda.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru ţări precum Bulgaria, România, Slovacia - a mai spus liderul socialiştilor din Parlamentul European.

Hannes Svoboda a menţionat că a văzut personal proiecte pentru integrarea romilor care funcţionează şi care dovedesc că prejudecăţile împotriva membrilor acestei etnii sunt neîntemeiate.

Politicianul austriac a reiterat faptul că este împotriva oricăror restricţii ale libertăţii de circulaţie a muncitorilor.

De altfel, miercuri, în plenul Parlamentului European va avea loc o dezbatere pe această temă.