Motoarele economiei franceze "sunt oprite"

Economia Franţei stagnează, iar motoarele creşterii ei sunt oprite - constată cu surprindere analiştii de la Paris.

Aceasta, în vreme ce susţinerea pentru noua putere de stânga, care promitea, în campanie, înlocuirea recesiunii, cu susţinerea creşterii economice, se deteriorează.

Sondajul a apărut tocmai în cotidianul economic Les Échos, care constată că scăderea intervine chiar printre simpatizanţii clasici ai stângii.

Institutul Francez de Statistică şi-a revizuit în scădere previziunile de creştere economică, aceasta urmând să fie, în 2012, de numai 0,2%, faţă de 1,7, cât s-a înregistrat anul trecut.

Economia franceză este în stagnare, activitatea, în special, în industrie, este atonă, şomajul ar urma să atingă, la finele acestui an, 10,6% din populaţia activă, salariile nu au mai crescut, în timp ce s-a anunţat o mărire a impozitelor.

"Toate motoarele creşterii economice sunt oprite. În primul rând, este comerţul internaţional, cu o încetinire a ţărilor emergente, pe de o parte şi o creştere atonă a statelor dezvoltate, pe de alta. Apoi, investiţiile întreprinderilor sunt afectate de buşeele scăzute.

"În plus, situaţia lor financiară este în general mediocră. În fine, puterea de cumpărare a populaţiei ar urma să scadă cu 0,5%, în 2012", a declarat şeful Departamentului Conjuncturi al Institutului de Statistică.

Cu toate acestea, Franţa scapă de recesiune, spre deosebire de alte ţări vecine, precum Spania, Italia sau Marea Britanie, i-o permite rata ridicată a depozitelor din bănci ale populaţiei, una din cele mai mari din Europa, 15,8% din venituri.

"Depozitele din bănci ale populaţiei permit o marjă de manevră pentru amortizarea unei scăderi a puterii de cumpărare, fără să afecteze consumul", a mai spus şeful Departamentului Conjuncturi al Institutului de Statistică.

2013 nu ar urma să înceapă însă cu prea multe elan, în ciuda previziunilor de creştere ale guvernului socialist, de 0,8%, considerate de mulţi, prea optimiste.

Institutul Naţional de Statistică nu le comentează.

În schimb, recunoaşte că greul va continua după cinci trimestre consecutive de creştere aproape 0.

Pentru reducerea deficitului, executivul de la Paris mizează pe economii suplimentare de circa 30 de miliarde de euro, din care 20 ar proveni din noi impozite anunţate şi numai 10 din economii.

Este motivul pentru care unii economişti destul de critici văd în 2013, un an al recesiunii, din cauza recurgerii excesive la fiscalitate.

Oricum, guvernul şi preşedintele Francois Hollande sunt obligaţi să fie extrem de atenţi, cu atât mai mult cu cât sondajele de opinie îi dau în scădere, în preferinţele francezilor.

Cel mai recent indică faptul că încredere în şeful statului, inclusiv în rândurile propriilor simpatizanţi de stânga, continuă să descrească.

Numai 42% din persoanele intervievate cred că Francois Hollande va înfrunta, cu eficacitate, principalele probleme cu care se confruntă ţara, 55% gândind contrariul.