Kremlinul a calificat drept irațional apelul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a li se interzice tuturor rușilor să călătorească în Occident, spunând că Europa va trebui să decidă în cele din urmă dacă vrea să plătească facturile pentru capriciile lui Zelenski, relatează Reuters.

Într-un interviu pentru "The Washington Post", Zelenski a cerut liderilor occidentali să nu le mai permită rușilor să călătorească în ţările lor, ca pedeapsă pentru decizia președintelui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu există nicio șansă ca rușii să poată fi izolați de restul lumii.

Rusia a confirmat marți, 9 august, că este gata să acorde tot sprijinul pentru organizarea unei vizite a delegației Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la Centrala Nuclearoelectrică Zaporojie, din sudul Ucrainei, controlată de forțele ruse.

Declarația MAE Rus precizează că toate elementele pentru această vizită au fost convenite de partea rusă și secretariatul Agenției pe 3 iunie, dar misiunea a fost blocată de Direcția de Securitate a Secretariatului ONU. Moscova speră că în situația actuală secretarul general ONU și departamentele organizației nu vor împiedica misiunea agenției internaționale.

Rusia a acuzat armata ucraineană că în ultimele zile a bombardat de mai multe ori teritoriul Centralei Zaporojie, avariind unele echipamente electrice. Autoritățile ruse au calificat aceste atacuri ca acte de terorism nuclear, apreciere reluată azi la Viena de reprezentantul rus la OSCE, Maksim Buiakevici, potrivit căruia Kievul a decis să ridice miza conflictului din Ucraina și să ia ostatec - a spus el - întreaga Europă.

Diplomatul rus a declarat că în cazul unui accident nuclear la Centrala Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, există riscul ca radiația să contamineze o mare parte din teritoriul ucrainean, zonele de frontieră din Rusia, Belarus, România, Republica Moldova și Bulgaria, teritoriile litorale din Abhazia, Bulgaria, Georgia, România și Turcia, ca și apele Mării Negre și strâmtorii Bosfor.

Ministerul rus al Apărării a publicat marți, 9 august, o nouă situație numerică a cetățenilor străini din armata ucraineană. Rusia îi tratează ca mercenari, lipsiți de drepturile de combatanţi prevăzute în convențiile internaționale. După cum a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, în perioada 8 iulie - 5 august, numărul total confirmat al acestora a scăzut de la 2.741 la 2.192, ca urmare a acțiunilor forțelor ruse și ale Doneţkului și Luganskului.

În aceeași perioadă a fost confirmată moartea a 337 de luptători străini din armata ucraineană - cei mai mulți din Polonia, 99, urmată de Canada, 36, România, 33, și Statele Unite, 21.

Conform noilor cifre ale Ministerului Rus al Apărării, de la începutul operațiunii militare, pe 24 februarie, în Ucraina au sosit 7.282 de mercenari de pe toate continentele, dintre care 2.682 au fost ucişi iar 2.408 au plecat. Cei mai mulți sunt din Polonia - 1.837 -, care a suferit şi cele mai multe pierderi - 643 de morți, în timp ce 493 au părăsit Ucraina. România este pe locul 4, după Polonia, Canada, Statele Unite și înaintea Marii Britanii și Georgiei.

Potrivit acelorași date, în perioada 24 februarie - 5 august, din România au sosit 505 persoane, dintre care 156 au fost ucise - locul 5 -, 142 au părăsit Ucraina iar 207 se mai aflau vineri pe teritoriul ucrainean.

Din Republica Moldova au fost confirmate în total două persoane, dintre care una plecat iar cealaltă se mai afla încă în Ucraina. Lista conține doar date defalcate pe țări, fără nume concrete.

În cursul după-amiezii, o serie de explozii puternice s-au înregistrat la un depozit de muniții pentru aviația militară rusă de la Novofedorivka, în apropiere de aerodromul militar Saki - cel mai mare din Crimeea. În urma exploziei, cel puțin o persoană a murit și șase au fost rănite. Autoritățile ruse au declarat că nu s-au înregistrat atacuri cu rachete din partea Ucrainei, cea mai plauzibilă cauză - potrivit acestora - fiind încălcarea regulilor de protecție contra incendiilor.