Moscova şi Londra continuă războiul declaraţiilor în cazul Skripal

În timp ce la Washington se discută dacă preşedintele Trump a acţionat sau nu inspirat prin felicitarea telefonică adresată lui Vladimir Putin pentru realegerea acestuia ca preşedinte al Rusiei, Donald Trump a oferit lămuriri: relaţia cu Rusia poate ajuta la rezolvarea unor probleme cum sunt Coreea de Nord, Siria, Ucraina, ISIS, Iran şi chiar iminenta cursă a înarmărilor. Pe o temă atât de discutată în Europa şi aflată şi pe agenda şedinţei Consiliului European, a agentului dublu rus Serghei Skripal, otrăvit cu o sbstanţă neuroparalizată şi aflat în stare gravă în Marea Britanie, Ministerul rus de Externe a trimis cancelariilor din întreaga lume un memo, în care spune că Rusia nu ar fi avut nimic de câştigat din atentatul la viaţa lui Skripal.

În absenţa informaţiilor despre ancheta în cazul Skripal, Moscova şi Londra continuă războiul declaraţiilor, ajuns ieri, la noi cote după ce şeful de la Foreign Office, Boris Johnson, a comparat Campionatul Mondial de Fotbal din acest an din Rusia lui Putin cu Jocurile Olimpice din 1936 din Germania lui Hitler.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit această comparaţie dezgustătoare, insultătoare şi inadmisibilă.

Poziţia Rusiei a fost explicată pe larg în cadrul conferinţei de presă susţinută la Londra de ambasadorul rus Aleksandr Iakovenko, iar sinteza acestei poziţii a fost publicată pe site-ul MAE rus sub forma memoriului transmis miercuri, ambasadelor acreditate la Moscova.

Rusia, se spune explicit în acest document, declară că nu a folosit arme chimice împotriva lui Skripal şi a fiicei sale. Respingând acuzaţiile Marii Britanie, Rusia subliniază că şi-a declarat integral rezervele de arme chimice, iar anul trecut a finalizat lichidarea întregului său arsenal chimic, fapt confirmat oficial de organizaţia internaţională de profil.

Totodată, Rusia acuză Marea Britanie de refuzul de a coopera cu Rusia în anchetarea cazului, inclusiv în a-i transmite mostre ale agentului toxic, pentru a fi analizată de partea rusă, cât şi despre antidotul administrat. Identificarea rapidă a substanţei toxice şi folosirea antidotului, subliniază oficialii ruşi, era posibilă numai dacă Marea Britanie dispunea de mostre ale acestei substanţe. De asemenea, Rusia doreşte să primească un raport complet din partea Marii Britanii şi a experţilor Organizaţiei internaţionale pentru interzicerea armelor chimice, invitaţi de autorităţile de la Londra.

De asemenea, Rusia cere informaţii despre starea lui Serghei Skripal şi fiicei sale şi acces consular la aceştia, amândoi având inclusiv cetăţenie rusă.

În fine, Londra este solicitată să explice pe ce bază acuză Rusia, dacă chiar şi poliţia britanică afirmă că ancheta va dura cel puţin câteva săptămâni sau luni. Moscova subliniază că niciodată nu va discuta în limbajul ultimatumurilor şi nu va răspunde la întrebări neoficiale formulate verbal.

De asemenea, oficialii ruşi subliniază că în absenţa oricăror date despre substanţa incriminată, întrebările britanice dacă Rusia a fabricat şi a dispus de asemenea substanţe toxice sunt lipsite de obiect.

Să notăm de asemenea că memoriul menţionat declară că afacerea Skripal este fabricată. Rusia declară că nu a avut motive să-l otrăvească pe Serghei Skripal, cazul pentru ea fiind închis.

Pe de altă parte, insistenţa Rusiei de a primi materialele anchetei, ca şi refuzul categoric al Londrei, alături de schimbarea bruscă a atitudinii unor lideri europeni ca Emmanuel Macron sau Angela Merkel ar putea însemna că sursa acestor informaţii sunt serviciile secrete. De regulă, însă, asemenea informaţii rămân clasificate pentru a proteja sursele, ceea ce creşte probabilitatea ca în final întregul caz să rămână clasificat, iar efectele sale politice să se estompeze. În această ipoteză se înscriu şi eforturile insistente ale Marii Britanii de a internaţionaliza la maximum şi cât mai rapid reacţia aliaţilor săi împotriva Rusiei.