Moscova şi Chişinăul au viziuni diferite în problema Transnistreană
Părerile divergente ale celor două ţări au devenit evidente în privinţa respectării memorandumului Kozak.
Articol de Mario Balint, Chişinău, 09 Octombrie 2009, 08:39
Summit-ul CSI de la Chişinău, care continuă astăzi cu reuniunea preşedinţilor, a prilejuit o serie de luări de poziţii deosebit de interesante în ceea ce priveşte rezolvarea chestiunii transnistrene.
Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a declarat, ieri, că “noua conducere trebuie să se clarifice în toate subtilităţile situaţiei în care se află procesul de reglementare“.
Declaraţia vine ca un răspuns la cererea Chişinăului de înlocuire a contingentului rus cu unul civil, al UE.
“Contingentul rus se află acolo nu pentru că noi dorim acest lucru, dar pentru că militarii noştri îndeplinesc o misiune foarte importantă – păzesc o cantitate impunătoare de muniţii“, a declarat Lavrov, menţionând că retragerea muniţiilor va fi reluată, din momentul în care se va relua procesul de negocieri în problema transnistreană.
Lavrov, a mai spus, că Moscova se va conduce şi în continuare după principiile “Memorandumului Kozak“, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu intenţionează să mai revină la acestea.
“Principiile planului Kozak rămân actuale până în prezent. Noi ne conducem de aceleaşi principii în reglementarea conflictului transnistrean, pe care le considerăm viabile“, a declarat Lavrov pentru presă.
În acelaşi timp, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat că “planul Kozak este deja un eveniment din trecut“.
Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a declarat că speră că documentul cu privire la reglementarea definitivă a diferendului transnistrean va fi semnat.
Serghei Lavrov s-a arătat convins că principiile din “Planul Kozak“ vor fi reflectate în acest document.
Documentul, care a intrat în istorie ca “Memorandumul Kozak“, a fost elaborat de Chişinău şi Tiraspol cu intermedierea lui Dmitri Kozak, care ocupa, în acea perioadă, funcţia de adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale ruse.
Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze Memorandumul care prevedea federalizarea Moldovei, în ultimul moment, în luna noiembrie 2003.
