Moscova dorește ca UE să iasă „din blocajul în care a intrat singură”

Realizator: Pavel Ionescu - Avioanele de luptă ale NATO au decolat de urgență în Europa, în anul ce se încheie, în 370 de ocazii, în principal pentru a aduce sub control aeronave care zburau fără preaviz în apropierea spațiului aerian aliat. Peste 80% dintre aceste misiuni au ca răspuns la survorurile militare ale unor aparate care proveneau din Rusia - a informat marți Alianța Nord-Atlantică. Majoritatea interceptărilor din 2021 avut loc în regiunea Baltică, dar misiuni de control protejează și spațiile aeriene are României, Albaniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Sloveniei, Bulgariei și Islandei. Anunțul Alianței intervine pe fondul disputei cu Rusia, privind garanțiile de securitate cerute Occidentului. Alexandr Beleavschi transmite de la Moscova.

Reporter: Prima rundă a consultărilor ruso-americane pe tema garanțiilor de securitate pe care Moscova le-a cerut Statelor Unite şi NATO se va desfășura pe 10 ianuarie, la Geneva - a declarat negociatorul rus, viceministrul de externe Serghei Riabkov, exprimându-şi speranţa că aceste consultări se va transforma în negocieri. Potrivit acestuia, nu se va putea rezolva totul la o singură întâlnire, dar nici procesul negocierilor nu se poate prelungi, problema fiind urgentă și serioasă. France Presse, citând un oficial de la Casa Albă, precizează că pe agenda consultărilor ruso-americane vor figura tensiunile legate de Ucraina, securitatea europeană și controlul armamentului.

Serghei Riabkov a declarat, pe de altă parte, că după întâlnirea de la Geneva, se va putea organiza, probabil, cea dintre Rusia şi NATO la Bruxelles. Potrivit Washingtonului, pe 13 ianuarie ar urma să aibă loc întâlnirea Rusia - OSCE. Oficialul american, citat de France Presse, subliniază că discuțiile se vor centra pe Ucraina și toate acordurile Statelor Unite cu Rusia vor ține cont de interesele acesteia.

Deocamdată, Moscova analizează încă propunerea secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, de a organiza reuniunea Consiliului NATO - Rusia la Bruxelles pe 12 ianuarie. După cum a subliniat Serghei Riabkov, dacă reuniunea NATO - Rusia va fi convenită, Moscova va fi reprezentată la ea, ca și la convorbire cu Statele Unite, de o delegație interdepartamentală cu o puternică reprezentare a Ministerului Apărării. Rusia insistă, ca și NATO, să aibă o reprezentare corespunzătoare la nivelul organismelor militare. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova insistă ca negocierile cu Washingtonul şi Alianța Nord-Atlantică să fie concrete, între experți militari, şi nu convorbiri politice.

El a subliniat marți că la negocierile privind garanțiile de securitate, în primul rând la cele cu Statele Unite, Rusia îşi va apăra ferm interesele naționale și nu va face concesii unilaterale. Propunerile Rusiei vizează însă nu doar apărarea intereselor naționale, ci și renașterea securității europene - a declarat azi, într-un interviu pentru RIA Novosti, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov.

La conferința sa de presă, organizată online, de RIA Novosti, Vladimir Cijov a spus că propunerile Rusiei nu au fost adresate și Uniunii Europene, întrucât aceasta a subliniat mereu că nu este o alianţă militară, iar majoritatea propunerilor se referă la securitatea militară. Răspuzând la întrebarea Radio România, Vladimir Cijov a aprecizat în plus că Rusia ar dori ca membrii Uniunii Europene, care sunt și membri ai NATO, să contribuie la formularea unei poziții comune a Alianței Nord-Atlantice.

Vladimir Cijov: Conţinutul principal al propunerilor noastre se referă la problemele securității. Să luăm, de pildă, problema nedesfășurării rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune. Cine le desfăşoară, UE? Nu. Uniunea Europeană nu e un bloc militar; dar, bineînţeles, ţările UE constituie majoritatea în NATO și sunt exact o jumătate în OSCE. De aceea, noi nu suntem împotriva unui rol de sprijin, aș spune, al UE în aceste organizații. Mai mult, aș fi bucuros să văd o contribuție colectivă a ţărilor UE, care sunt membre ale NATO, a celor 21 de țări, la poziția comună a NATO. Dar să obligăm NATO ca, pe baza propunerilor noastre, ea să devină un bloc militar, cred că asta nu intră nici în planurile noastre.

Reporter: Dezvoltându-şi ideea, Vladimir Cijov a afirmat că participarea UE nu ar aduce o plusvaloare la negocierile pe tema garanţiilor de securitate. În context, el a afirmat că Uniunea Europeană nu a spus nimic atunci când Statele Unite au desfăşurat în România un sistem antirachetă, care, după o mică ajustare, a spus Vladimir Cijov, poate lansa în direcţia Rusiei rachete cu rază intermediară, după cum probabil nu va spune nimic în cazul în care un asemenea sistem va apărea în Polonia. La întrebarea noastră privind perspectivele depășirii actualei crize din relațiile ruso-europene, ambasadorul rus la UE a subliniat că primul pas trebuie să îl facă Uniunea Europeană.

Vladimir Cijov: Cred că cei ce determină linia UE au ajuns deja să realizeze caracterul anormal al actualei situații; rămâne doar să iasă din blocajul în care UE a intrat singură, dar trebuie să o facă ea, cel puțin primul pas.