Moldova votează

Birourile de vot din Republica Moldova s-au deschis miercuri pentru alegerile legislative anticipate, care ar putea scoate ţara din criza politică în care a plonjat după precedentul scrutin, urmat de revolte şi dizolvarea Parlamentului.

Pe langă secţiile deschise pe teritoriul R.Moldova, alte 33 de secţii de vot se deschid, în funcţie de fusul orar, în strainătate. La Bucureşti sunt organizate doua secţii de votare la ambasadă şi consulat.

Circa 2,6 milioane de alegători sunt chemaţi să voteze în intervalul 07.00-21.00 ora României şi vor putea alege între opt partide: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Social Democrat şi Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova

Este pentru prima oara în istoria ţării când scrutinul are loc în cursul săptămânii şi nu duminica, în plina perioadă a vacanţei estivale, astfel rata participării la vot ramâne una dintre necunoscutele acestui scrutin.

Pentru ca votul să fie validat, este nevoie ca cel puţin o treime dintre alegatori să se prezinte la vot, graţie unei modificari operate în legislaţia ţării care prevedea iniţial o prezenţă de 50% plus unu.

Faţa de alegerile din 5 aprilie, pragul electoral a fost modificat de la 6% la 5%. Sondajele arată că Partidul Comuniştilor va câstiga din nou alegerile. Comuniştii sunt creditaţi cu 30% din intenţiile de vot, însa şi înainte de scrutinul din 5 aprilie sondajele indicau pentru partidul aflat la putere circa 38% din voturi, pentru ca urnele să aduca apoi surpriza unei victorii mult mai categorice, cu aproape 50% din sufragii.

Miza scrutinului legislativ anticipat este, conform observatorilor, raportul de forţe dintre comuniştii aflaţi de opt ani la guvernare, care pledeaza pentru un parteneriat strategic cu Rusia, şi opoziţia liberală, dornica de relaţii mai strânse cu Vestul. În acelasi timp, se poate considera că relaţiile cu România - ajunse la un nivel de încordare fără precedent - au devenit o altă miza a acestor alegeri care intervin la nici patru luni dupa ce precedentul scrutin legislativ nu a adus în Parlament o majoritate suficientă pentru alegerea preşedintelui ţării.

Victoria zdrobitoare a comuniştilor la alegerile legislative din aprilie a condus la manifestaţii care au degenerat în revolte, soldate cu devastarea Parlamentului şi a preşedinţiei.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a fost constrâns, în iunie, să dizolve Legislativul proaspăt ales în lipsa unui compromis cu opoziţia privind alegerea succesorului său, el însuşi fiind nevoit să renunţe la funcţie după două mandate consecutive.