Moldova la răscruce

Actuala campanie electorală a fost cea mai scurtă din istoria Republicii Moldova, dar şi una dintre cele mai atent monitorizate de Societatea Civilă. La fel ca în perioada care a precedat alegerile din aprilie, observatorii au raportat o serie de încălcări ale Codului Electoral din Republica Moldova.

A fost criticată folosirea unui limbaj violent de către concurenţii electorali, utilizarea, de către autorităţile publice centrale şi locale, a unor resurse administrative în campanie, încercarea de a intimida unii candidaţi şi alegători, implicarea excesivă a forţelor de ordine în activităţi electorale.

Majoritatea abuzurilor ar fi fost comise de reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor, potrivit Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, în timp ce “Coaliţia Controlul Civic – Alegeri 2009”, care grupează organizaţii apropiate comuniştilor, susţine că, din contră, abuzurile ar fi venit din partea reprezentanţilor opoziţiei.

În ceea ce priveşte modul în care Mass Media a reflectat campania electorală, ONG-uri din cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte au constatat că principalele posturi radio şi TV, inclusiv radioul şi televiziunea publică, au favorizat net Partidul Comuniştilor, iar Coaliţia Controlul Civic acuză mass-media apropiată opoziţiei, cu o audienţă mult mai mică, de părtinire.

În plan politic, partidele politice au prezent alegerile de astăzi ca o adevărată luptă pentru supravieţuire. “Să ne apărăm patria”, a fost sloganul comuniştilor, care au avertizat că o victorie a opoziţiei poate aduce chiar şi războiul civil.

Să punem capăt dictaturii pentru un viitor european, a răspuns opoziţia. Excepţia a făcut partidul Democrat, al lui Marian Lupu, care a încercat să atragă alegătorii către Centru, printr-o chemare la conciliere.

Alegerile anticipate din Republica Moldova au fost convocate ca urmare a faptului că Parlamentul ales la data de 5 aprilie nu a reuşit să desemneze un şef al statului, votul fiind boicotat de două ori de reprezentanţii celor trei partide liberale, Liberal, Liberal Democrat şi Alianţa Moldova Noastră.

Potrivit rezultatelor oficiale ale scrutinului din aprilie, cele trei partide au obţinut 41 din totalul de 101 mandate, restul de 60 revenindu-le comuniştilor.

Aceştia ar fi avut nevoie de un singur vot, aşa numitul “vot de aur” pentru a-şi allege candidatul, pe actualul prim-ministru în exerciţiu Zinaida Greceanîi, în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, însă, în ciuda speculaţiilor că cineva de la opoziţie va trece de partea comuniştilor, acest lucru nu s-a întâmplat.

Liderii opoziţiei au considerat forţarea alegerilor anticipate drept un semn al coalizării unei opoziţii unite şi o victorie politică. Opoziţia a dorit alegeri anticipate întrucât susţine că alegerile din 5 aprilie au fost fraudate masiv de comunişti; de altfel, nemulţumirea faţă de rezultatul acelor alegeri a dus la manifestaţiile din 6 şi 7 aprilie care s-au încheiat cu devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei şi, ulterior, cu reţinerea de către forţele de ordine a sute de manifestanţi.