Moldova chemată să voteze

Cetăţenii Republicii Moldova îşi aleg astăzi parlamentul în cadrul unui scrutin anticipat. Pentru prima dată moldovenii au un scrutin într-o zi de lucru, care a fost declarată însă liberă. La urne sunt aşteptaţi 2,6 milioane de votanţi.

Moldovenii au de ales între 8 concurenţi electorali înscrişi în buletine, după cum urmează: Partidul Comuniştilor, Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa "Moldova Noastră", Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Social Democrat şi Partidul Ecologist "Alianţa Verde".

Pentru ca alegerile să fie considerate valabile, nu mai este nevoie de votul a 50% dintre alegători, aşa cum a fost pe 5 aprilie, ci doar de votul a unei treimi dintre aceştia. Pragul electoral a fost şi el coborât după ultimul scrutin parlamentar, de la 6% la 5%.

Comisia Electorală Centrală a confirmat că partidele au cheltuit în campania electorală pentru alegerile anticipate aproximativ 1 milion de euro.

În top, cu cele mai multe cheltuieli, se situează comuniştii. PCRM a cheltuit, astfel, aproape 240.000 euro; din urmă vine Partidul Democrat, cu 230.000 de euro. Cheltuieli mai modeste, cu puţin peste 100.000 de euro, le-au avut, în ordine, Alianţa "Moldova Noastră" şi Partidul Liberal Democrat.

Sondajele de opinie îi desemnează ca favoriţi pe comunişti la alegerile din Republica Moldova

Favoriţi în alegerile de astăzi rămân comuniştii, pe care sondajele publicate îi cotează cu un procent cuprins între 27% şi 31% din intenţiile de vot. Ei ar fi urmaţi de Partidul Liberal cu 13% din voturi şi Partidul Liberal Democrat, pentru care ar vota, în funcţie de sondaje, între 7% şi 13% dintre alegători.

Surprizele ar putea veni din partea celui de-al treilea partid liberal, Alianţa Moldova Noastră şi a Partidului Democrat, condus de fostul preşedinte comunist al parlamentului, Marian Lupu. Astfel, potrivit unui barometru de opinie publicat de Institutul de Politici Publice, AMN ar avea doar 2,6% dintre intenţiile de vot, caz în care nu ar depăşi pragul electoral de 5%.

Totuşi, alte două sondaje spun că partidul ar putea obţine între 5% şi 8%. În ceea ce priveşte Partidul Democrat, sondajele îl cotează cu un scor de până la 10%, caz în care Marian Lupu ar putea avea voturile decisive pentru a decide cine va forma următorul guvern de la Chişinău, Partidul Comuniştilor sau Alianţa partidelor liberale.Procentele indicate de sondaje sunt însă estimative, întrucât la data realizării acestora, aproximativ 30% dintre alegători nu se hotărâseră cu cine vor vota.

Vladimir Voronin a votat pentru stabilitatea R. Moldova, în vreme ce primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă pentru integrarea în UE

"Am votat pentru stabilitatea Moldovei", a afirmat Voronin la ieşirea din secţia de votare. Preşedintele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a votat la ora locală 08.30 la liceul cu predare în limba rusă Antioh Cantemir.

"Am votat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, inclusiv pentru relaţii de bună vecinătate cu România şi Ucraina. Am votat pentru democraţie şi pentru viitorul copiilor în UE. Aşa cum spunea şi Ştefan cel Mare, Moldova nu este a boierilor, ci a urmaşilor urmaşilor noştri. Avem observatori ai Partidului Liberal la secţiile de vot, dar nu este exclus să existe fraude deoarece persoane din interiorul secţiilor de vot ar putea semna pentru unii alegători care nu vor vota în realitate", a declarat Chirtoacă.

Accesul la secţia de votare din Corjova, blocat de persoane neidentificate

Presoane neidentificate au blocat accesul la secţia de votare numărul 5, amplasată în liceul teoretic Mihai Eminescu din Corjova, şi nu permit desfăşurarea votului, a declarat secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Roşca.

Comisia îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de acest caz de încălcare gravă a Constituţiei Republicii Moldova şi examinează posibilitatea mutării acestei secţii de votare în alt loc.

Primele "semne de fraudă"

Preşedintele Partidului Democrat Liberal din Republica Moldova, Vlad Filat, a declarat miercuri că a descoperit în lista de alegători două persoane străine care ar fi avut domiciliul la adresa lui, relatează Unimedia.md.

"Am descoperit în lista electorală două persoane străine, care ar fi locuit la mine în casă", a declarat Filat, semnalând astfel una dintre primele fraude electorale din acest scrutin.

Un alt cetăţean moldovean care s-a prezentat la vot miercuri dimineaţă a descoperit că în lista electorală apare o persoană necunoscută care ar locui în apartamentul său, relatează Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică.

"La noi în apartament sunt încrise trei persoane, însă când am venit azi să votez, am depistat că mai locuieşte una", a declarat Svetlana Cotur pentru Jurnal de Chişinău. "Mai straniu este faptul că seria buletinului avea doar şapte cifre în loc de opt", a precizat ea.

Moldovenii pot vota şi în afara ţării

Cetăţenii moldoveni pot vota în afara ţării doar în baza paşaportului de ieşire-intrare, adică paşaportului albastru şi a livretului de marinar, nefiindu-le permis sa voteze numai cu buletinul.

În Franţa, moldovenii cu drept de vot se pot prezenta la urne în două secţii deschise la Paris şi Strasbourg.

În Italia, din cei 200.000 de cetăţeni moldoveni, doar 150.000 se pot prezenta astăzi la cele două secţii de votare de la Roma şi Bologna, restul având cetăţenie română.

Reprezentanţii comunităţii de moldoveni din Peninsulă sunt nemulţumiţi fiindcă ziua aleasă pentru scrutin şi distanţa pe care trebuie să o parcurgă până la centrele de votare îi vor face pe mulţi să renunţe. Cu toate acestea, unii consideră cu adevărat important să-şi exercite acest drept.

În România au votat până la ora 9:00 peste 320 de cetăţeni moldoveni, care şi-au exprimat opţiunea în scrutinul legislativ anticipat care se desfăşoară astăzi în Republica Moldova. Ei au votat la Bucureşti, la secţia din incinta Ambasadei Republicii Moldova, şi la Secţia Consulară.

Drumul spre repetarea scrutinului din aprilie

Alegerile anticipate din Republica Moldova au fost convocate ca urmare a faptului că Parlamentul ales la data de 5 aprilie nu a reuşit să desemneze un şef al statului, votul fiind boicotat de două ori de reprezentanţii celor trei partide liberale, Liberal, Liberal Democrat şi Alianţa Moldova Noastră. Potrivit rezultatelor oficiale ale scrutinului din aprilie, cele trei partide au obţinut 41 din totalul de 101 mandate, restul de 60 revenindu-le comuniştilor.

Aceştia ar fi avut nevoie de un singur vot, aşa numitul “vot de aur” pentru a-şi alege candidatul, pe actualul prim-ministru în exerciţiu Zinaida Greceanîi, în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, însă, în ciuda speculaţiilor că cineva de la opoziţie va trece de partea comuniştilor, acest lucru nu s-a întâmplat. Liderii opoziţiei au considerat forţarea alegerilor anticipate drept un semn al coalizării unei opoziţii unite şi o victorie politică, ne-a precizat corespondentul Radio România la Chişinău, Cătălin Gomboş.

Opoziţia a dorit alegeri anticipate întrucât susţine că alegerile din 5 aprilie au fost fraudate masiv de comunişti; de altfel, nemulţumirea faţă de rezultatul acelor alegeri a dus la manifestaţiile din 6 şi 7 aprilie care s-au încheiat cu devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei şi, ulterior, cu reţinerea de către forţele de ordine a sute de manifestanţi.