La Ljubljana, şeful diplomaţiei ruse va fi primit de preşedintele Borut Pahor şi va avea convorbiri cu omologul său, Karl Erjavec.

Ministerul rus de Externe a declarat ieri că, în pofida sancţiunilor UE, ca şi a contra-sancţiunilor ruseşti, Slovenia rămâne un partener economic important al Rusiei, schimburile bilaterale crescând anul trecut cu 24%, la 1,23 de miliarde de euro.

De la Ljubljana, Serghei Lavrov se va deplasa la Belgrad pentru convorbiri cu preşedintele Aleksandar Vucic, premierul Ana Brnabic şi ministrul de externe, Ivica Dacic, şi unde va participa la manifestările consacrate aniversării a 180 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.

Vizita va avea loc la două săptămâni după anunţarea noii strategii a Comisiei Europene privind integrarea în UE a regiunii Balcanilor de Vest, care, dacă va fi aprobată de summitul UE din luna mai, va oferi Serbiei posibilitatea să adere la Uniunea Europeană începând cu anul 2025. E adevărat, unii membri UE, inclusiv Slovenia, au exprimat dubii în legătură cu realismul acestui termen. Aderarea Serbiei este condiţionată de un număr foarte mare de criterii, între care cel mai sensibil este rezolvarea problemei Kosovo. Preşedintele Aleksandar Vucic a declarat ieri, că va anunţa propria sa viziune în privina soluţionării problemei Kosovo la sfârşitul lunii aprilie, deci înaintea summitului UE, respingând totodată varianta divizării provinciei sau altele similare.

Pe de altă parte, luni, şefa Guvernului sârb, Ana Brnabic, a spus că a fost extrem de neplăcut surprinsă de declaraţiile preşedintelui sloven, Borut Pahor, care a afirmat că va încerca să influenţeze cele cinci state membre UE care nu recunosc independenţa Kosovo, pentru a le determina să o recunoască. Între cele cinci se numără, după cum se ştie, şi România. În problema Kosovo, Serbia se bazează în primul rând pe sprijinul Rusiei ca membru permanent al Consiliului de Securitate şi va trebui să manevreze cu maximă atenţie între Moscova şi Bruxelles.

Înaintea vizitei, Serghei Lavrov a declarat într-un interviu pentru agenţia sârbă Beta că Rusia nu vede riscuri pentru ea şi nu creează probleme la rândul său legate de apropierea şi aderarea statelor balcanice la UE, dar a denunţat în acelaşi timp, din nou, faptul că Occidentul pune aceste ţări, inclusiv Serbia, în situaţia de a alege între a fi cu Rusia şi a fi UE.

Şeful diplomaţiei ruse a denunţat ceea ce a numit elementele antiruseşti ale politicii SUA şi Uniunii Europene în regiunea Balcanilor, inclusiv demersurile lor directe de a nu avea relaţii cu Rusia.

Referindu-se la recunoaşterea Kosovo ca precondiţie a admiterii Serbiei în UE, Serghei Lavrov a numit practica Bruxellesului de a cere candidaţilor la aderare să-i urmeze politica externă o expresie a filozofiei şi a mentalităţii care a dus la extinderea NATO spre est, o greşeală, a spus Lavrov, şi la încălcarea promisiunilor, fie şi informale, ale Occidentului faţă de Moscova de a nu o face.