Miniştrii apărării din NATO analizează acţiunile armate

Miniştrii apărării din statele NATO analizează timp de două zile, la Bruxelles, operaţiunile în cursa Alianţei în Libia, Afganistan şi Kosovo, dar şi viitoarele capacităţi militare.

Este vorba, de fapt, de dotarea materială a Alianţei, fără de care - susţine secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, operaţiunile militare nu pot fi susţinute.

Oficialul a dat drept exemplu apărarea antirachetă, domeniu în care România, Polonia şi Turcia şi-au anunţat deja contribuţia.

Anders Fogh Rasmussen a mai spus că se aşteaptă ca în perioada următoare şi alte state ale NATO să se ofere să găzduiească pe teritoriile lor elemente ale acestui sistem defensiv.

Au fost cam trei ore de discuţii între miniştrii apărării şi concluzia a fost că operaţiunile Alianţei se desfăşoară cu succes, că Alianţa este eficientă în ceea ce face deja în Afganistan, în Libia, Kosovo şi în operaţiunea împotriva piraţilor în Golful Aden, dar a fost subliniat într-adevăr, a fost subliniată ideea că, dacă nu vor fi puse mai multe capacităţi în comun, Alianţa nu va putea susţine operaţiunile viitoare.

Acelaşi lucru a fost spus miercuri şi de secretarul american al apărării, Leon Panetta, la o conferinţă ţinută dimineaţa, la Centrul Carnegie, aici, la Bruxelles.

"Ştim că este criză, nu vrem mai mulţi bani, ştim că bugetele apărării sunt reduse, dar important este să punem în comun toate statele alitate aceşti bani, pentru a fi mai eficienţi şi pentru a face ca Alianţa să aibă o bază militară solidă", a declarat secretarul general NATO.

El a spus că operaţiunea din Libia este un succes, că se apropie de sfârşit dar, că, pe lângă lecţiile pozitive ale operaţiunilor de acolo există şi unele lecţii ce trebuie învăţate, există unele lacune, mai ales de partea europenilor care au preluat conducerea acestei operaţiuni, însă s-au sprijinit în mod esenţial "pe mijloace unice şi esenţiale, pe care doar Statele Unite le puteau ofer" a mai spus Anders Fogh Rasmussen.

Este vorba, în special, de avioane fără pilot, de mijloace de supraveghere şi culegere de informaţii şi avioane de aprovizionare în zbor.

Toate acestea trebuie puse în comun de statele membre ale Alianţei.

Ssecretarul general Anders Fogh-Rasmussen a repetat exemplul cel mai concludent al apărării antirachetă, unde România, Polonia şi Turcia au anunţat deja contribuţii şi el a spus că speră în participarea şi altor state, chiar cu mijloace proprii şi speră în anunţuri cât mai curând posibil, pentru a anunţa la Chicago, la summitul din 20-21 mai, anul viitor, o capacitate operaţională interimară, cum s-a exprimat secretarul general NATO, data finală, termenul limită, dacă totul decurge aşa cum este prevăzut pentru completa operabilitate a acestui sistem antirachetă, fiind anul 2018.