Micholas Bela, declarat indezirabil de Curtea de Apel Bucureşti
Potrivit procurorilor, Mikola Bela ar fi avut manifestari xenofobe, antisemite şi ar fi desfăşurat activităţi împotriva ordinii constitutionale.
Articol de Diana Surdu, 20 Martie 2014, 16:29
Micholas Bela a fost declarat indezirabil de Curtea de Apel Bucureşti, în urma sesizării de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, potrivit redactorului Radio România Actualităţi, Diana Surdu.
Micholas Bela nu s-a prezentat astăzi în instanţă, iar decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de instanţa supremă.
Potrivit legii, punerea în executare a hotărârii prin care un cetăţean al Uniunii Europene este declarat indezirabil se face prin escortarea străinului până la frontieră sau până în ţara de origine de personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
O persoană poate fi declarată indezirabilă între unu şi zece ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen.
Procurorii spun că Mikola Bela, cetăţean maghiar cu domiciliul la Târgu Mureş, a avut manifestări xenofobe, antisemite şi a desfăşurat activităţi împotriva ordinii constituţionale.
Mikola Bela locuieşte în Târgu Mureş de trei ani
Potrivit corespondentului RRA de Mureş, Mikola Bela locuieşte în oraş de trei ani şi ar mai avea drept de şedere încă doi.
Deşi cu o prezenţă discretă la diversele manifestări, presa susţine că ar fi şeful unei grupări numite Garda Ungară din Ardeal.
Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi la Budapesta, Emil Groza, organizaţia Garda Ungară a fost înfiinţată în anul 2007, de liderul Partidului de extremă-dreapta, Jobbik, Gabor Vona, şi a fost înregistrată ca asociaţie culturală şi pentru păstrarea tradiţiilor cu scopul declarat de a contribui printre altele la o autoapărare fizică şi spirituală a maghiarilor.
Asociaţia pusese bazele mişcării Garda Ungară fără statut juridic, dar care avea în jur de 2000 de membri.
Manifestări extremiste
Mai multe marşuri ale membrilor Gărzii Ungare îmbrăcaţi în uniforme negre, organizate în unele sate locuite în principal de etnici romi, au stârnit indignarea reprezentanţilor societăţii civile şi autorităţilor statului.
După un astfel de marş organizat în luna decembrie a anului 2007 în localitatea Tatárszentgyörgy, Procuratura din Budapesta a decis să ceară în instanţă dizolvarea organizaţiei Garda Ungară, pe motiv că desfăşoară activităţi care contravin legislaţiei privind asociaţiile şi care lezează drepturile şi libertăţile etnicilor romi.
Organizaţia a fost dizolvată în iulie 2009 prin hotărârea instanţelor de judecată, dar la scurt timp după aceea a fost reînfiinţată neoficial sub numele de Noua Gardă Ungară, membrii săi participând de atunci la mai multe manifestări, îmbrăcaţi în uniforme uşor diferite de cele ale grupării desfiinţate.
La diverse manifestări ale radicalilor de extremă-dreapta cum ar fi protestele din 4 iunie, împotriva Tratatului de la Trianon, iau parte de regulă şi membrii mişcării de tineret "64 de comitate", înfiinţată în anul 2001, precum şi a unei grupări numite "Oastea haiducilor", ambele apropiate Partidului Jobbik.
