Mecanism de gestionare a crizelor la nivelul UE

Două decizii importante au fost luate la Consiliul European de toamnă.

În primul rând, liderii au aprobat raportul grupului de lucru pe guvernanţă economică, grup de lucru condus de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

În al doilea rând, liderii europeni au decis crearea unui mecanism permanent de gestionare a crizelor.

Grupul de lucru a propus şi liderii au aprobat sancţiuni ce vor fi impuse mult mai devreme ţărilor cu datorii mari pe viitor, sancţiunile vor fi mult mai dure şi vor viza o ţară chiar dacă pragul de 3% din produsul intern brut pe deficitul public nu a fost încă atins de respectiva ţară.

Mai mult, o ţară va fi în vizor pentru a fi sancţionată nu numai din cauza deficitului bugetar, ci şi în cazul în care nivelul datoriei sale nu scade destul de repede.

Sunt, de asemenea, avute în vedere amenzi pentru ţările care nu reuşesc să-şi ţină sub control finanţele publice.

Cealaltă decizie este crearea mecanismului permanent de gestionare a crizelor, care este automat legată de această muncă a grupului de lucru pe guvernanţă economică, pentru că se referă tot la prevenirea crizelor.

Orice stat aflat în dificultate poate apela la fondul de ajutorare

Este un mecanism creat pe modelul celui aprobat în iunie de liderii europeni.

Există acel fond de ajutorare de 750 de miliarde de euro, la care poate apela orice stat aflat în dificultate, însă mecanismul presupune şi criterii foarte, foarte stricte şi, aici, discuţiile sunt mult mai ample şi vom vedea ce se întâmplă în decembrie.

Există divergenţe, pentru că mecanismul, pentru a funcţiona pe baze permanente, impune o revizuire a Tratatului de la Lisabona şi este lesne să ne imaginăm că sunt ţări precum Irlanda, de exemplu, unde Tratatul de la Lisabona, anul trecut, pe vremea aceasta, a fost ratificat cu mare greutate, genul acesta de ţări care nu sprijină ideea unei revizuiri a tratatului.

Sunt analizate toate posibilităţile juridice pentru a face acest lucru, de acest lucru se ocupă experţii, însă detaliile vor fi stabilite de preşedintele Consiliului European, care a primit mandat astăzi pentru consultări cu statele membre, şi o decizie va fi luată la summit-ul din decembrie.

Un alt motiv de divergenţă între statele membre este sancţiunea prin suspendare a dreptului de vot în Consiliu pentru o ţară cu mari datorii.

Orice dezbatere a fost amânată

Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care este şi preşedintele Eurogroup, a spus că discuţia a fost amânată "la calendele greceşti", iar pe de altă parte, există opinia cancelarului german, Angela Merkel, cea care a propus această sancţiune, care a spus că chestiunea rămâne în discuţie.

Preşedintele Traian Băsescu a spus că România nu sprijină suspendarea dreptului de vot pentru o ţară, dreptul de vot în Consiliu, pentru că, după părerea sa, nu ar fi eficient.

Preşedintele Traian Băsescu spunea că politic suspendarea dreptului de vot este umilitoare, însă mult mai eficiente sunt sancţiunile financiare, care afectează mult mai mult o ţară.

România susţine ca sancţiunile să fie decise automat de Comisia Europeană şi să îmbrace diferite forme, de exemplu, retragerea unui procent, un fel de amendă, care să fie un procent din produsul intern brut sau tăierea fondurilor care vin de la Uniunea Europeană.