Măsuri de scădere a cheltuielilor publice în Franţa
Deficitul Franţei ar urma să depăşească anul acesta 8% din PIB, iar planul guvernului de la Paris este să-l aducă până în 2013 la nivelul cerut de Uniunea Europeană, sub 3%.
Articol de Roxana Vasile, Paris, 08 Mai 2010, 08:37
Pentru reducerea deficitului public, Franţa are în vedere o serie de măsuri de scădere în perioada 2011-2013 a cheltuielilor publice.
Premierul Francois Fillon vrea un plan de măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului public, care este în prezent de 8%.
Pentru a se încadra în cele 3 procente pe care le vrea Uniunea Europeană, Parisul intenţionează să continue politica privind pensiile sau să îngheţe valoarea cheltuielilor statului.
Francois Fillon promite că nu se va atinge de pensii şi impozite. Se mizează totodată pe o creştere economică de 2,5%.
Pentru aceasta, oficialii contează pe o creştere economică începând de anul viitor de 2,5%, la care se vor adăuga o serie de măsuri de austeritate.
De teama unor profunde nemulţumiri sociale, executivul nu a oferit pentru moment foarte multe detalii, dar se ştie că este vorba în principal de îngheţarea valorii cheltuielilor statului şi scăderea cu 10% pe trei ani a cheltuielilor de funcţionare curentă, de reducerea cu cinci miliarde de euro a nişelor fiscale şi de continuarea politicii de neînlocuire a unui funcţionar din doi care ies la pensie.
Nimeni nu se va atinge, însă, de banii pentru pensii şi de impozite.
Invitat la postul de televiziune "Canal Plus", ministrul economiei, Christine Lagarde, a precizat că măsurile sunt necesare pentru ca "Franţa să nu ajungă în situaţia Greciei".
"Este o politică responsabilă, într-o situaţie dificilă", a mai punctat aceasta, făcând trimitere la cuvântul ca divizează puterea şi opoziţia: austeritate.
"Austeritatea este atunci când reducem cheltuielile şi mărim impozitele, ori noi am ales să reducem presiunea fiscală şi să micşorăm cheltuielile publice", a explicat şeful executivului, Francois Fillon.
Prin urmare, spune guvernul, este vorba de măsuri dificile şi politică bugetară serioasă, dar în nici un caz de austeritate.
Părerea opoziţiei socialiste este însă cu totul diferită. Bătălia nu este totuşi atât pe teren semantic, cât pe teren pur politic, dat fiind că numai peste doi ani, în Franţa vor fi alegeri prezidenţiale.
