Marţi dimineaţă va fi anunţat numele noului prim-ministru al Franței 

Corespondenta RRA, Daniela Coman, a transmis ultimele informații, după ce premierul francez, Élisabeth Borne, şi-a prezentat în această seară demisia. Marţi dimineaţă va fi anunţat numele noului prim-ministru al Franței (Palatul Élysée)

Reporter: Daniela Coman - Zvonurile care circulă de câteva zile pe culoarele puterii au devenit astăzi realitate. Preşedintele Emmanuel Macron a ajuns în momentul în care, iată, se poate lipsi de tehnocrata Élisabeth Borne, încărcată cu o misiune foarte complicată în cei aproape doi cât a stat în fruntea guvernului. Ea şi-a asumat responsabilitatea pentru cel puţin două reforme nepopulare şi controversate şi şi-a şifonat imaginea suficient de tare, în primul rând cea a pensiilor, prin care vârsta de pensionare a crescut cu doi ani, chiar dacă sindicatele au făcut grevă şi au protest în strada aproape şase luni. În decembrie, a venit rândul legii privind migraţia, pentru a cărei votare Guvernul a fost obligat să facă mari compromisuri dreptei şi chiar extremei drepte, compromisuri care au nemulţumit nu doar opoziţia de stânga, ci şi întreaga aripă de stânga a deputaţilor macronişti, pentru că noua lege anulează multe dintre drepturile de natură socială şi umanitară de care străinii sosiţi pe teritoriul francez beneficiau până acum. În aceste 20 de luni de guvernare, doamna Borne a fost permanent ţinta criticilor opoziţiei. Sprijinindu-se doar pe o majoritate relativă în Parlament, ea nu a dorit să supună echipa unui vot de încredere din partea acestuia, iar Constituţia Franţei nu o obliga. Mai târziu, şi-a angajat răspunderea de 23 de ori pentru a impune proiecte de lege ale Guvernului, care altfel n-ar fi avut şanse să fie votate la capătul unei dezbateri clasice. În consecinţă, ar trebui să facă faţă a nu mai puţin de 30 de moţiuni de cenzură în mai puţin de doi ani, într-o atmosferă adesea zgomotoasă şi tensionată în Adunarea Naţională. Chiar şi aşa, bilanţul său este onorabil, a reuşit să treacă aproape 50 de legi care răspund provocărilor ţării şi preocupărilor francezilor, după cum afirma ea în scrisoarea de demisie. Părăseşte conducerea Guvernului, această misiune pasionantă, cum îi spune, îndemnând la continuarea reformelor, mai necesare ca niciodată pentru a construi o Franţă mai puternică şi mai echitabilă într-o Europă mai suverană. "Doamnă prim-ministru, dragă Élisabeth, munca dvs. în slujba naţiunii noastre a fost exemplară în fiecare zi. Aţi lucrat la proiectul nostru cu curajul, angajamentul şi determinarea unei veritabile femei de stat. Din toată inima vă mulţumesc.", a scris preşedintele Emmanuel Macron pe reţeaua de socializare X, fostă Twitter. Acum, cine îi va lua locul vom afla abia mâine dimineaţă, a anunţat acum câteva minute Palatul Élysée. Această seară a fost oferită cu generozitate de preşedintele Macron dezbaterilor, speculaţiilor şi mai ales surselor atât de mult citate în ultimele zile. Potrivit acestora, şeful statului şi-a dorit schimbarea premierului şi a echipei guvernamentale pentru a-şi relansa cel de al doilea mandat, marcat în continuare de absenţa unei majorităţi absolute în Parlament. Nu doar premierul va fi schimbat, ci ar urma o remaniere de amploare a cabinetului demisionar. Tânărul ministru al educaţiei, Gabriel Attal, la doar 34 de ani, ar putea deveni cel mai tânăr premier din istoria Franţei, cu studii în ştiinţe politice. El a fost printre primii care s-au alăturat proiectului politic al preşedintelui Macron în 2016. Apoi a avut o ascensiune destul de rapidă: purtător de cuvânt al partidului, deputat, purtător de cuvânt al Guvernului, ministru delegat pentru buget şi, de câteva luni, ministru al educaţiei. Calităţile sale au fost remarcate şi de francezi, care l-au plasat într-un sondaj pe locul doi între personalităţile în care au mai mare încredere, după fostul premier Édouard Philippe. Şi pentru că toţi suntem la speculaţii, unii spun că prin instalarea lui Gabriel Attal în fruntea Guvernului, Emmanuel Macron îşi pregăteşte succesiunea în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2027. Nu este însă singurul nume evocat pentru a forma noul cabinet. Ministrul economiei şi al finanţelor, Bruno Le Maire, cel al apărării, Sébastien Lecornu, sau fostul ministru al agriculturii, Julien Denormandie, s-ar afla şi ei pe lista scurtă a preşedintelui. /ta2