Marine Le Pen nu renunță la intenția de a candida în alegerile prezidențiale din 2027

Șefa extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, s-a lansat într-o ofensivă politică și mediatică, după ce a fost condamnată luni la închisoare și la interzicerea dreptului de a ocupa funcții publice într-un dosar de deturnare de fonduri. Marine Le Pen și partidul său, Reuniunea Națională, se adresează atât opiniei publice, cât și justiției, pentru a obține un recurs suficient de rapid care să îi permită candidatura la alegerile prezidențiale din 2027, la care este cotată drept favorită, chiar dacă un proces în apel nu garantează schimbarea sentinței. Corespondenta RRA, Daniela Coman, transmite de la Paris.

Reporter: Patru ani de închisoare, dintre care doi la domiciliu, sub supravegherea unei brățări electronice, iar ceilalți doi cu suspendare, 100.000 euro amendă, precum și cinci ani de interzicere a dreptului de a candida în alegeri.

Aceasta este sentința pronunțată de Tribunalul Penal din Paris împotriva lui Marine Le Pen, pentru deturnare de fonduri și angajări fictive la Parlamentul European, fapte comise în perioada 2004-2016, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 5 milioane de euro.

Într-un interviu acordat aseară televiziunii TF1, Marine Le Pen a afirmat că președinta tribunalului a luat o decizie politică atunci când a pronunțat sentința împotriva sa și că va uza de toate mijloacele pentru a beneficia de o nouă judecată.

Marine Le Pen: Sunt o luptătoare. Nu am de gând să mă las eliminată în felul acesta, voi apela la toate drepturile de recurs posibile. Sunt milioane de francezi care au încredere în mine și nu sunt pregătită să mă supun atât de ușor unei asemenea negări a democrației. Niciun judecător nu poate decide să se amestece în alegeri atât de importante precum cele prezidențiale, mai ales prin încălcarea statului de drept.

În același proces, alți 23 de inculpați, foști și actuali deputați europeni și asistenți ai acestora, au primit pedepse cuprinse între șase luni și patru ani de închisoare cu suspendare, însoțite, după caz, de amenzi și de interdicția de a putea candida la funcții politice.

Un singur acuzat a fost achitat și partidul lor, Reuniunea Națională, a fost găsit vinovat de complicitate și tăinuire, fiind condamnat la 2 milioane de euro amendă.

Presa franceză a remarcat că prima reacție de susținere pentru Marine Le Pen a venit din partea Kremlinului, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a deplâns o încălcare a normelor democratice.

Un mesaj de susținere a fost transmis și de premierul Ungariei, Viktor Orbán, iar vicepremierul italian de extremă dreapta, Matteo Salvini, a dat vina pe autoritățile de la Bruxelles pentru o situație pe care a comparat-o cu cea din România.

Și miliardarul Elon Musk, aliatul apropiat al președintelui Trump, a apărat-o pe Marine Le Pen, acuzând ceea ce a numit "stânga radicală", care abuzează de sistemul juridic când nu poate câștiga prin vot democratic.