Majoritatea membrilor Camerei Lorzilor văd mari pericole în Brexit

Camera Lorzilor este un for neales, constituit în cea mai mare parte din oameni bogaţi, de rasă albă, în vârstă. Sunt numiţi pe viaţă de guvern şi l i se spune "Lord" sau "Baron", "Lady" sau "Baroness". Sunt peste 900 de membri, între care 26 de episcopi ai Bisericii Anglicane şi un număr egal de lorzi ce deţin titlul prin drept ereditar. Rolul lor fundamental constă cu precădere în a examina legile propuse de membrii aleşi ai Camerei Comunelor, dar efectiv în aproape toate cazurile dacă recomandările le sunt respinse de deputaţi, ei cedează.

Faptul că peste 180 de lorzi au luat cuvântul în cele două zile de dezbateri arată cât de serioase li se par consecinţele Brexitului. E limpede că majoritatea sunt nemulţumiţi de aceste legi, văd mari pericole în Brexit şi vor ca acest proces să fie oprit. Lord Rooker este unul dintre ei:

Lord Rooker: "Pot lorzii să oprească Brexitul? Nu. Le putem cere celor din Camera Comunelor să regândească lucrurile şi să oprească Brexitul? Da".

Dar cei care sprijină Brexitului spun că legile conexe propuse nu privesc părţile bune şi cele rele ale retragerii din UE, ei spun că aceste legi se referă la nimic altceva decât la transferul suveranităţii asupra tuturor legilor de la Bruxelles către Regatul Unit.

La început, aproape toate legile aprobate în cei 40 de ani în care Marea Britanie a fost membră a Uniunii vor fi trecute în bloc în sistemul juridic britanic. Baronesa Evans este reprezentanta numărul unu a guvernului în Camera Lorzilor.

Baroneasa Evans: "Acest proiect de lege nu vizează reexaminarea argumentelor de la referendum, nu e nici despre relaţiile noastre viitoare cu UE şi nici un instrument de schimbare a politicilor, e doar parte a unui program legislativ cerut pentru a respecta rezulttul referendumului".

Această legislaţie e oricum, dar nu simplă. Una din cererile extrem de clare ale celor care vor să părăsească UE a fost să reinstituie suveranitatea parlamentului britanic asupra legilor. Dar această legislaţie va permite miniştrilor să modifice legile mai degrabă prin prevederi de procedură decât prin a convinge parlamentul să accepte modificările.

Guvernul susţine că numărul legilor transferate din dreptul european în cel naţional e imens şi nevoia de a-l adapta contextului britanic implică un efort atât de complex încât parlamentul s-ar împotmoli dacă ar trebui să controleze fiecare modificare. Executivul insistă că miniştrii nu vor uzurpa atribuţiile parlamentului şi cere criticilor să-i acorde încredere. Oricum, în climatul actual de înverşunată dispută politică, încrederea e un lucru greu de găsit.

Legile propuse intră acum în etapa dezbaterii în comisii.