Mai multe ţări din UE doresc judecarea criminalilor de război din Siria

Un grup de ţări membre ale Uniunii Europene, între care şi Franţa, doresc ca criminalii de război din toate taberele în Siria să fie deferiţi justiţiei, condiţie - în opinia lor - pentru instalarea păcii în această ţară care se confruntă de şapte ani cu un conflict devastator, relatează AFP.

Franţa, Germania, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Danemarca şi Belgia au participat săptămâna aceasta, la Bruxelles, la o reuniune consacrată luptei împotriva "impunităţii" în Siria. Astfel, responsabili guvernamentali din aceste şapte ţări s-au întâlnit miercuri discret în marja conferinţei donatorilor de la Bruxelles II, organizată de UE şi ONU.

"Nu vom ceda", a promis secretarul de stat francez pentru afaceri externe Jean-Baptiste Lemoyne în cadrul acestei reuniuni. "Trebuie să depunem un jurământ la Bruxelles că nimeni nu poate să scape de justiţie", a insistat el în faţa partenerilor săi.

"O pace durabilă va fi posibilă numai dacă autorii acestor crime vor fi pedepsiţi", a reiterat şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

"Nu va exista pace pe termen lung fără pedeapsă şi reconciliere", a afirmat, la rândul său, Annika Säder, secretar de stat pentru afaceri externe al Suediei.

Cu toate acestea, "drumul este greu", a recunoscut ministrul de externe german, subliniind că, pentru moment, "colectăm dovezi şi vom continua mai târziu".

Potrivit unor surse diplomatice, sunt vizaţi criminalii de război care au acţionat în toate taberele implicate în conflict, atât regimul sirian, cât şi grupările jihadiste.

"Provocările sunt enorme", a confirmat Jean-Baptiste Lemoyne. "Accesul în Siria este închis, dovezile sunt distruse, iar martorii dispar", a deplâns el.

Regimul sirian şi aliaţii săi rus şi iranian încearcă prin toate mijloacele să blocheze colectarea probelor, potrivit criticilor.

"Căştile albe", o organizaţie umanitară de protecţie civilă în Siria, sunt acuzate de Moscova că manipulează dovezile şi faptele.

"Acestea au fost create şi există doar datorită finanţării occidentale. Ele oferă falsuri", susţine ambasadorul Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov, care şi-a reprezentat ţara la conferinţa donatorilor, într-un interviu acordat site-ului Euractiv.

"Îi instruim pe sirieni să adune probe, să documenteze cazurile de torturi şi violuri", a explicat secretarul de stat britanic pentru dezvoltare Penny Mordaunt. "Trebuie să ne asigurăm că vocea sirienilor se aude, pentru că aceşti oameni curajoşi îşi riscă viaţa", a pledat ea.

"Trebuie să-i respectăm pe cei care adună dovezi. Acestea ne vor permite să fim pregătiţi când va veni vremea să-i pedepsim pe cei responsabili de crime", a adăugat ministrul danez al cooperării Ulla Tornaes.

"Toate normele internaţionale au fost încălcate în Siria. Această ţară a devenit un exemplu flagrant al efectelor impunităţii", constată vicepremierul belgian Alexandre de Croo. "Veto-ul şi acţiunile de blocare (a deciziilor) întăresc cultura impunităţii şi legitimează violenţa", a adăugat el.

Un "Mecanism internaţional, imparţial şi independent" a fost instituit de ONU în decembrie 2016 pentru "elaborarea strategiilor de colectare a probelor pentru remedierea faptului că nu există acces în teritoriul sirian". O judecătoare franceză, Catherine Marchi-Uhel, conduce acest organism. Ea a mărturisit că gestionează un volum de informaţii "fără precedent".

Cunoscut sub acronimul M3I, acesta este finanţat prin contribuţii naţionale. Pentru 2018, bugetul său este estimat la aproximativ 14 milioane de dolari (11,3 milioane de euro). Pentru moment, 11,5 milioane de dolari au fost promise, dintre care doar 7 au fost alocate, potrivit judecătoarei franceze.

Europenii au încercat să sesizeze Curtea Penală Internaţională (CPI), dar China şi Rusia au respins prin veto un proiect de rezoluţie în acest sens, şi-a exprimat regretul secretarul de stat francez. "Ele refuză să se facă dreptate pentru sirieni", a denunţat Lemoyne.