Luptă electorală strânsă în Italia

Coaliţia de centru-stânga condusa de Pier Luigi Bersani este pe primul loc după scrutinul legislativ din Italia, arată sondajele de opinie realizate la ieşirea de la urne.

Între 35% si 38% din voturi ar fi obţinut coaliţia de centru stânga, faţă de un procent cuprins între 29% si 32% cu cât este creditată coaliţia de dreapta a lui Silvio Berlusconi.

Aceasta înseamna ca stânga va avea majoritatea şi în Senat, cu 163 de mandate, cu cinci mai multe peste necesarul de 158 de locuri.

Pe locul trei se afla Mişcarea Populistă Cinque Stelle a actorului Beppe Grillo, care ar fi obţinut, potrivit sondajelor, între 19 şi 21% din voturi.

Urmează cu doar 10% din voturi, coaliţia premierului demisionar Mario Monti.

Prezenţa la vot la ora 15:00 a fost de 75%, uşor în scădere faţă de alegerile legislative din 2008.

Cea mai bună prezenţă la vot s-a înregistrat în regiunile din nordul Peninsulei, în Lombardia, Trentino Alto Aldige, Veneto şi Emilia Romagna, iar cea mai scăzută în sud, în regiunea Calabria.

La ultimele alegeri generale, din anul 2008, prezenţa la urne a fost de peste 80%.

O uşoară creştere s-a înregistrat în cazul alegerilor regionale din Lombardia, Lazio si Molise, unde au votat 73% dintre cetăţeni, cu aproape zece procente mai mult faţă de alegerile anteriore.

S-a votat pentru 945 de parlamentari

S-a votat după legea electorala adoptată în decembrie 2005, care practic acordã majoritatea absolutã a mandatelor în Camera Deputatilor coaliţiei care se clasifică prima, chiar şi numai la o diferenţă de un singur vot, la nivel national, în timp ce "premiul de majoritate" oferit la Senat este atribuit la nivelul fiecăreia dintre cele 20 de regiuni.

În cazul absenţei unei majorităţi clare în Senat, analiştii din Peninsulă vorbesc de o posibilă aliantă post-electoralã între stânga lui Pier Luigi Bersani şi centrul lui Monti.

Aceste alegeri generale marchează începerea celei de-a 17-a legislaturi.

Vor fi alesi 945 de parlamentari, dintre care 630 de deputaţi şi 315 senatori.

Alianţele care se pot forma

În cazul în care câştigă coaliţia de centru-stânga - care este formatã din Partidul Democrat (PD, de centru-stânga), Stânga, Ecologie şi Libertate (SEL, de stânga) şi formaţiunea Centrul Democrat (de centru), - coaliţie care de altfel are şi cele mai mari şanse de câştig - functia de prim-ministru îi va reveni lui Pier Luigi Bersani, liderul Partidului Democrat.

O altă şansă de câştig este cea a coaliţiei de centru-dreapta, care este formată din Poporul Libertãtii (PdL, de centru-dreapta), Liga Nordului (de dreapta) şi din două formaţiuni politice de extremă dreaptă La Destra şi Fratelli d'Italia.

În spatele aceste coaliţii stă fostul premier Silvio Berlusconi, care de aceasta dată luptă doar pentru funcţia de ministrul al economiei.

Ca prim ministru, din partea coaliţiei de centru-dreapta, PdL vine cu Angelino Alfano, iar Liga Nordului - cu fostul ministru al economiei Giulio Tremonti.

Coaliţia de centru este formată din lista electorală "Alegere civică, cu Monti pentru Italia", din partidul Uniunea de Centru (UdC) şi din partidul Viitor şi Libertate pentru Italia (Futuro e Liberta per l'Italia, FLI).

Candidatul coaliţiei la funcţia de prim-ministru este actualul premier demisionar, Mario Monti.

O altă formaţiune politică - cu numeroase voturi obţinute -este mişcarea populistă a actorului şi bloggerului Beppe Grillo - Movimento 5 Stelle (Miscarea 5 Stele), fondată în 2009 şi care a participat pentru prima dată la alegerile generale.

Această mişcare populistă nu vine cu o propunere de prim ministru, ci doar doreşte să obţină un număr cât mai mare de deputaţi şi senatori la aceste alegeri.

Alegerile sunt organizate în urma dizolvãrii anticipate a Camerelor parlamentare, la 22 decembrie 2012, cu patru luni înainte de finalul celei de-a 16-a legislaturi, odată cu demisia premierului Mario Monti cauzată de decizia partidului de dreapta Poporul Libertăţii (PdL) de a retrage sprijinul acordat guvernului tehnocrat, care a înlocuit precedentul guvern de dreapta condus de fondatorul PdL, Silvio Berlusconi, în noiembrie 2011.