Lipsă de entuziasm pentru extinderea UE

La Bruxelles, miniştrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit în pregătirea Consiliului European din 16 şi 17 decembrie.

Pe agenda reuniunii şefilor de stat şi de guvern vor fi detaliile unui sistem permanent pentru situaţii de criză, care va trebui să asigure stabilitatea financiară a zonei euro şi va trebui să conţină minime amendamente la tratat, dar şi evaluarea efectelor pe care reforma sistemului pensiilor îl poate avea asupra planului de creştere şi stabilitate.

Miniştrii de externe s-au concentrat asupra informării care urmează să fie prezentată şefilor de stat şi de guvern în legătură cu evaluarea relaţiilor Uniunii cu partenerii săi strategici. Totuşi, principala temă pare să fi fost cea a extinderii Uniunii.

Lipsa de entuziasm a opiniei publice europene pentru o nouă extindere a Uniunii se reflectă şi la nivelul miniştrilor de externe.

Deşi, în declaraţia finală, miniştrii vorbesc despre o susţinere fermă a politicii de extindere din partea statelor membre, devine tot mai clar că extinderea nu mai este între priorităţi.

Aderarea Macedoniei blocată de refuzul Greciei

Vestea bună a primit-o Muntenegru, pentru care miniştrii au hotărât să transmită liderilor europeni propunerea de a-i acorda statutul de ţară candidată la reuniunea de joi şi vineri.

Reuşita este cu atât mai importantă pentru Muntenegru cu cât înaintea reuniunii nu era clar că se va ajunge la un acord între cei 27.

Alte două ţări care au depus cereri pentru obţinerea statutului de candidat la aderare, este vorba despre Serbia şi Albania, vor trebui să mai aştepte un răspuns din partea Uniunii, iar Macedonia rămâne în continuare blocată de refuzul Greciei de a o recunoaşte cu acest nume.

Islandei, care a început recent negocierile, i se cere o cât mai rapidă şi completă aplicare în legislaţia naţională a acquis-ului comunitar, în timp ce Croaţiei i se cer progrese la capitolul justiţie şi afaceri interne.

Cu toate acestea, Croaţia ar putea să mai închidă trei capitole de negociere săptămâna viitoare şi să finalizeze negocierile până în vara anului viitor.

Pentru Turcia, însă, care a început negocierile, ca şi Croaţia, în 2005, negocierile par să stagneze, deşi ministrul belgian de externe, Steven Vanackere, care a prezidat ultima reuniune sub preşedinţie belgiană, a spus că este vorba despre un proces coerent, în care Turciei i se cer şi mai multe progrese pe lângă cele realizate deja, iar aici, ministrul belgian a enumerat schimbările în Constituţia Turciei şi referendumul care a adus la aceste schimbări.

Cele mai importante capitole de negociere ale Turciei sunt blocate din cauza diferendului turco-cipriot.