Liderii europeni au stabilit cine va ocupa posturile-cheie în instituţiile UE

Liderii europeni au stabilit cine va ocupa posturile-cheie în instituţiile UE. Ursula von der Leyen a primit din nou şefia excutivului comunitar şi urmează să primească votul Parlamentului European luna viitoare.

Bogdan Isopescu a urmărit lucrările Consiliului European la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis: ”Ursula von der Leyen a fost nominalizată pentru preşedinţia Comisiei, premierul eston Kaja Kallas pentru şefia diplomaţiei europene, iar fostul premier portughez Antonio Costa va prelua preşedinţia Consiliului European.

Cele trei funcţii sunt astfel împărţite între cele trei grupuri politice, care formează majoritatea în Parlamentul European, în speţă Popularii, Renew şi social-democraţii. Din noua postură de şef al diplomaţiei europene, Kaja Kallas se va ocupa şi de problema securităţii Uniunii.

Kaja Kallas: ”Este o responsabilitate enormă această funcţie, pentru că trăim într-un context plin de tensiuni geopolitice, instabilitate în creştere la nivel global, iar acestea sunt provocări pentru politica externă a Uniunii Europene.”

Liderii statelor membre au adoptat şi agenda strategică a Uniunii pentru următorii cinci ani, iar priorităţile sunt competitivitatea economică, apărarea valorilor democratice, reformele interne pentru extinderea Uniunii şi securitatea. Aici intră şi cheltuielile pe care statele membre ar trebui să le crească pentru apărare. Ursula von der Leyen spune că Uniunea are nevoie de un plus de 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorii 10 ani.

Ursula von der Leyen: ”Dacă ne uităm la cheltuielile întregii Uniuni Europene pentru apărare între 1999 şi 2021, vedem că acestea au crescut sub 20%, pe când cheltuielile Chinei au fost majorate de 600 de ori în aceeaşi perioadă, iar cele ale Rusiei de 300 de ori.”

Ucraina rămâne o altă prioritate, atât din punct de vedere al aderării, cât şi pentru sprijinul financiar şi militar. Uniunea a semnat ieri un acord de securitate cu Ucraina.

Numirile pentru cele mai importante funcţii din Uniunea Europeană făcută de cei şase lideri reprezentând principalele familii politice europene au provocat iritarea şefei guvernului italian, Giorgia Meloni, care s-a văzut ocolită la aceste discuţii. Cei care au negociat funcţiile au fost cancelarul german Olaf Shcolz, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte.

Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a apreciat că respectivul grup restrâns de şase lideri a format o oligarhie, care a făcut o înţelegere, fără a ţine cont de mesajul transmis la urne de cetăţeni la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, scrutin care a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare eurosceptice, fără însă ca acestea să răstoarde majoritatea formată din grupurile Popular, Social-democrat şi Liberal. În acelaşi timp, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut să nu fie exclusă nicio ţară din negocierile pentru funcţiile la vârful Uniunii Europene.”/editor Florin Lepadatu/