Lideri militari americani sprijină "o retragere graduală"

Cel mai înalt oficial militar al SUA, Şeful Marilor State Majore Reunite, amiralul Mike Mullen, a arătat într-o audiere în Senat că, deşi a recomandat un calendar mai puţin agresiv, susţine planul preşedintelui Obama de a retrage 33.000 de militari din Afganistan până în septembrie anul viitor.

Abordarea preşedintelui este mai riscantă pentru misiunea militară, dar este “un risc ce poate fi controlat“, a arătat amiralul Mullen în audierea din comitetul pentru servicii armate al senatului american.

Ceva mai târziu, într-o audiere în comitetul senatorial pentru informaţii, generalul David Petraeus, comandantul SUA în Afganistan, a spus că a recomandat o retragere mai graduală.

Generalul Petraeus a spus că se va întoarce astăzi la Kabul pentru a lucra asupra aplicării
planului Obama.

Decizia preşedintelui este interpretată ca marcând începutul sfârşitului misiunii de luptă
americane în Afganistan.

În aceeaşi zi, în comitetul pentru relaţii externe al senatului, secretarul de stat Hillary Clinton a arătat că misiunea diplomatică a administraţiei se intensifică în Afganistan, chiar dacă SUA încep să-şi retragă forţele militare luna viitoare.

Hillary Clinton a declarat că “SUA au o amplă serie de contacte la multe niveluri în Afganistan şi în regiune, inclusiv contacte preliminare cu reprezentanţi ai talibanilor …. Cu Bin Laden mort şi cu liderii al Qaeda rămaşi aflându-se sub o enormă presiune, alegerea pe care o au în faţă talibanii este clară: să fie parte a viitorului Afganistanului sau să facă faţă unor atacuri neobosite. Nu se pot eschiva de la a face alegerea".

Mesajul preşedintelui este fără echivoc

Fără să surprindă, mesajul preşedintelui Barack Obama a fost miercuri seara clar.

În ce priveşte SUA, războiul din Afganistan este în faza încheierii sale.

Mai important chiar, însă, decât faptul că vor fi retraşi 33.000 de militari americani până în septembrie 2012, este mesajul mai amplu al discursului.

"America a făcut destule pentru Afganistan, şi-a asigurat obiectivul de a slăbi capacitatea al Qaeda, iar afganii trebuie să preia responsabilităţile pentru viitorul ţării lor.

America este pe cale de a pleca."

Mai mult, discursul a fost fără echivoc întrucât nu a condiţionat, probabil pentru prima oară, tranziţia de situaţia de pe teren.

Preşedintele Barack Obama nu a sugerat flexibilitate în calendarul retragerii.

"Acum Afganistanul este în mâna afganilor chiar dacă ne vom continua, în anumite moduri, asistenţa în vreme ce ne retragem şi dincolo de retragere", a declarat Barack Obama.

În vreme ce unii analişti spun că preşedintele a avut dreptate să insiste în legătură cu nevoia de a concentra resursele asupra problemelor interne, alţii spun că retragerea mai rapidă şi masivă decât sperau comandanţii militari şi mulţi republicani semnalează retragerea SUA de pe un câmp de luptă pe care forţele americane au făcut multe şi grele eforturi pentru a-l securiza.

Sceptici şi susţinători

Scepticii retragerii spun că mişcarea face mai dificil efortul de a aduce securitate în estul şi sudul Afganistanului unde talibanii sunt departe de a fi înfrânţi.

Ei reamintesc că desfăşurarea tuturor celor 33.000 de militari, forţă suplimentară decisă de preşedinte în decembrie 2009, a avut loc doar către sfârşitul toamnei anului trecut.

De atunci trupele au făcut mari eforturi în provinciile sudice Helmand şi Kandahar, unde s-a născut mişcarea talibană şi unde aceasta a dominat mult timp.

Dar, aşa cum spun militarii, "victoriile sunt fragile şi reversibile".

Comandamentul regional de est, regiunea muntoasă dintre Kabul şi Pakistan, unde au centre puternice reţeaua Haqqani, talibanii, Hezb-e-Islami Gulbudin şi al Qaeda, nu a primit niciodată destul personal pentru a reuşi să implementeze măsuri de securitate intense, aşa cum s-a întâmplat în Helmand şi Kandahar.

Aşteptările generalului David Petraeus, care a făcut presiuni pentru o mult mai puţin rapidă retragere, au fost că aducând securitate în sud în 2011, s-ar putea concentra asupra estului în 2012 şi 2013.

Acum, decizia retragerii nu numai că face mult mai dificilă dacă nu imposibilă misiunea de a aduce securitate estului Afganistanului, dar va face dificilă, de asemenea misiunea de a păstra victoriile obţinute în sud.

Semnalând retragerea, preşedintele Obama a dat, de asemenea undă verde aliaţilor SUA de a se grăbi să plece din Afganistan, aşa cum a făcut-o preşedintele Sarkozy.

Alţi analişti, ca Richard Haass, preşedintele consiliului pentru relaţii externe, cred că, pe termen scurt, va fi mai multă continuitate decât schimbare în politica SUA faţă de Afganistan.

Chiar după 15 luni de zile, forţele americane vor fi constituite din 68.000 de militari, aproximativ de două ori mai mulţi decît atunci când Barack Obama a venit la Casa Albă.

Avocaţii retragerii din rândul think tank-urilor spun chiar că ritmul ei este nenecesar de lent şi că nivelul forţelor ar trebui redus la 25.000 de militari undeva în cursul anului viitor.

Numărul ar fi de ajuns pentru a desfăşura operaţiuni contrateroriste şi a antrena forţele afgane.

Mai cu seamă cu cât preşedintele are o nouă filozofie, aceea a misiunilor forţelor speciale şi a loviturilor cu avioane fără pilot, mai curând decât un efort contrainsurgent terestru masiv.

Nu puţine voci spun că ar fi înţelept ca SUA să-şi intensifice eforturile diplomatice, atât cu talibanii, pentru a le face clar preţul pe care îl vor plăti dacă vor relua relaţiile cu grupurile teroriste ca al Qaeda, cât şi cu statele regiunii între care multe au o miză semnificativă într-un Afganistan mai stabil.

Ceea ce secretarul de Stat Hillary Clinton a şi semnalat în audierea din Senat.