Letonii resping rusa ca a doua limbă oficială

Letonii s-au pronunţat în proporţie de 78,25 la sută împotriva transformării rusei în cea de-a doua limbă oficială a ţării în cadrul unui referendum naţional organizat sâmbătă, conform rezultatelor parţiale publicate de Comisia electorală, relatează AFP.

Doar 21,49 la sută dintre alegători au votat pentru instaurarea limbii ruse ca a doua limbă oficială, conform rezultatelor obţinute de la aproape două treimi din centrele de vot.

Rata participării la vot a fost de 69,23 la sută din alegători.

"Societatea noastră este divizată în două clase, una care are drepturi integrale şi alta care are drepturile violate. Partea letoniană aruncă mereu o stare de vinovăţie asupra părţii ruse, aşa că noi trebuie să dovedim mereu lucruri ce nu trebuie dovedite", spune Alexis Ievdokumovs, de 36 de ani, un leton care vorbeşte rusa, transmite AP.

Pentru etnicii letoni, referendumul considerat este o încercare de a atenta la independenţa lor, câştigată în urmă cu două decenii, după o perioadă de 50 de ani de ocupaţie sovietică în urma celui de al doilea război mondial.

Mulţi letoni consideră rusa, limba oficială a fostei Uniuni Sovietice, limba folosită de foştii ocupanţi.

Letonii arată o mare neîncredere faţă de Rusia şi îşi fac griji că Moscova încearcă să-şi exercite influenţa în Letonia prin minoritatea vorbitoare de limbă rusă.

"Este o problemă de identitate naţională, ceea ce explică de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic şi au participat în număr atât de mare", a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia.

Rata de participare a fost ridicată în special în capitala Riga (77 la sută) şi în regiunile Vidzeme (72 la sută, în nord) şi în Kurzeme (70 la sută, în vest) considerate ca bastioanele sentimentului naţional.

În regiunea rusofonă Letgale (est), la frontiera cu Rusia şi Belarus, 60 la sută din alegători au fost prezenţi la urne.

Formată în special din foşti imigranţi ruşi din epoca sovietică, această minoritate reprezintă aproximativ o treime din cei două milioane de locuitori ai acestei ţări baltice.

Susţinătorii aprobării referendumului vor să pună capăt a ceea ce ei consideră ca discriminare faţă de rusofoni.