Lenin, sărbătorit de comuniştii de la Chişinău

Comuniştii moldoveni au sărbătorit la Chişinău aniversarea a 140 de ani de la naşterea liderului boleşevic, Vladimir Lenin, printr-un miting în cadrul căruia i-au adus elogii preşedintelui partidului, Vladimir Voronin, au criticat actuala guvernare şi au promis revenirea în forţă la putere a Partidului Comuniştilor, după viitoarele alegeri anticipate.

Câteva sute de veterani şi pensionari nostalgici după perioada în care ziua lui Lenin era marcată prin parade şi zile libere la întreprinderi, dar şi tineri care nu ştiau prea bine să explice cine este Lenin, au venit la monumentul liderului bolşevic, care altădată, în perioada sovietică, se înălţa în centrul Chişinăului, iar după căderea URSS a fost mutat în parcul expoziţional Moldexpo.

Unul dintre tinerii pe care i-am întrebat cine este Lenin ne-a spus că “acesta este omul care a doborât puterea ţaristă şi a adus puterea sovietică şi care trebuie respectat ca parte a istoriei”.

Fostul vicepremier în ultimii ani ai guvernării comuniste, Igor Dodon, acceptat recent în calitate de membru al PCRM, a declarat că Lenin este un simbol – simbolul partidului în care tocmai s-a înscris şi pe care el este obligat să îi respecte.

“Iar cei care consideră că Lenin nu este decât un criminal pe conştiinţa căruia sunt milioane de victime nu ţin cont de faptul că ideile sale au fost cu adevărat reformatoare, dar implementarea acestor idei a fost defectuoasă.

Stalinismul şi brejevismul care au urmat sunt fenomene condamnabile”, a spune Igor Dodon, considerat unul dintre „oamenii de viitor” ai PCRM şi care şi-a primit astăzi mandatul de membru de partid din mâinile lui Vladimir Voronin.

Unul dintre pensionarii care au luat cuvântul a recitat chiar o poezie, creaţie proprie, în care se spunea că “Voronin este un Lenin al zilelor noastre”, care “chiar cu riscul de a pierde puterea, în aprilie 2009, nu a vărsat sărge de tineri, când liberalii turbaţi l-au atacat”. “Voronin este un Lenin al nostru moldovenesc, în el sunt prezente voinţa şi spiritul lui Lenin”, spunea veteranul în momentul poetic apaludat îndelung de asistenţă.

În discursul său, ţinut în mod tradiţional în limba rusă, Voronin a înfierat “ciuma liberală, care a uzurpat puterea în stat” şi care, prin crearea coaliţiei, a înlăturat de la putere Partidul Comuniştilor ce obţinuse majoritatea la alegeri.

Voronin a promis adepţilor săi revenirea în forţă a comuniştilor după alegerile parlamentare care ar urma să aibă loc după viitoarea dizolvare a actualului Parlament, care nu a reuşit să voteze un şef de stat, după ce comuniştii au boicotat candidatura lui Marian Lupu la preşedinţie.

Partidul Comuniştilor continuă să deţină întâietatea în opţiunile electorale ale moldovenilor, iar raportul de forţe dintre partidele democratice şi PCRM nu s-a schimbat practic de la ultimile alegeri.

Un recent sondaj dat publicităţii de Institutul Viitorul de la Chişinău a developat faptul că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, peste 30 la sută din electorat ar vota din nou cu comuniştii.

Unul dintre cele patru partide constituante ale Alianţe democratice pentru Integrare Europeană (AIE) – Alianţa Moldova Noastră – nu ar trece pragul electoral, iar celelalte trei partide ar obţine o majoritate la limită, dar nu ar avea, din nou, majoritatea de trei cincimi necesară alegerii unui şef de stat în Parlament.

Potrivit sondajului, PCRM ar acumula 30,3 la sută din voturi, Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat – 14 la sută, Partidul Democrat al lui Marian Lupu - 10,8 la sută, Partidul Liberal al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu 7,4%, iar Alianţa Moldova Noastră a lui Serafim Urechian nu ar trece pragul electoral, cu 1,2%.

De cea mai mare popularitate se bucură liderul PDM Marian Lupu - 56,9%, cu o notorietate de 87,3%. Pe locul doi după popularitate se plasează premierul Vlad Filat, care este simpatizat de către 44,5% din populaţie, fiind cunoscut de 84,4% din cetăţeni.Urmează primarul Dorin Chirtoacă - cu o rată de simpatie de 37,3% şi 81% de notorietate şi Mihai Ghimpu - cu, respectiv, 25% şi 84,5%.

"Partidele formate de AIE sunt în criză, în special AMN, şi majoritatea lor au nevoie de reaşezări şi reorganizări importante pentru a-şi planifica calendarul politic şi supravieţuirea pentru următorul ciclu politic. Revenirea subiectelor electorale pe agenda publică deranjează în acest moment cetăţenii", susţine directorul executiv al institutului, Igor Munteanu.

Potrivit expertului, pentru AIE, viitoarele alegeri vor fi un examen dificil, motiv pentru care selectarea temelor de campanile şi încheierea unui pact de neagresiune între aliaţi (AIE) sunt condiţii fundamentale pentru asigurarea continuităţii actului de guvernare democratică în următorii ani, susţine Igor Munteanu.

În aceste condiţii, AIE a propus Curţii Constituţionale un proiect de modificare a Constituţiei, care să reintroducă votul direct al populaţiei la alegerea preşedintelui, drept retras în anul 2000 tot de comunişti.

Proiectul ar urma să fie avizat de Curte la sfârşitul acestei luni, dar examinarea lui ar urma să aibă loc abia în toamnă, peste 6 luni de la depunerea în Parlament.