Legea Restaurării Naturii, punctul de interes al actualei sesiuni de vot din Parlamentul European

Legea Restaurării Naturii, unul din cei mai importanţi piloni ai Pactului Verde European, reprezintă punctul principal de interes al actualei sesiuni de vot din Parlamentul European.

Şansele de aprobare sunt împărţite în acest moment, în condiţiile în care cel mai mare opozant al legii este Partidul Popularilor Europeni, cea mai mare formaţiune politică din legislativul comunitar.

Opozanţii legii spun că aprobarea acesteia ar reduce suprafeţele agricole şi că am putea avea parte de o criză alimentară.

Susţinătorii legii spun însă că, dacă terenurile nu sunt regenerate, continentul se va confrunta cu insecuritate alimentară, dar pe termen mediu şi chiar lung.

În afara parlamentului reunit la Strasbourg sunt şi manifestanţi care cer adoptarea legii.

Legea Restaurării Naturii pleacă de la dovezile științifice că Europa este continentul care se încălzește cel mai repede la nivel global.

Documentul propune regenerare a 20 de procente din terenurile degradate sau din habitatele marine, în condițiile în care 80% din terenuri au sărăcit în biomasă, iar populația piscicolă a scăzut drastic.

Propunerea Comisiei ar pune la bătaie 100 de miliarde de euro până în 2030 pentru reducerea masivă a pesticidelor, pentru plantări intensive de arbori, pentru eliminarea unor diguri sau baraje pe râuri și alte măsuri de regenerare.

Calculele Comisiei arată că un euro investit, conform principiilor prietenoase cu mediul, vor aduce beneficii între 8 și 38 euro în viitor.

De partea cealaltă, și care se opun legii spun că diminuarea bruscă a terenului agricol va conduce la scăderea cantităților de hrană și la prețuri mai mari, iar asta în condițiile în care deja există o criză cauzată de războiul din Ucraina.

Opozanții legii afirmă că nu se opun ideii sau demersului în sine, dar cer Comisiei Europene să vină cu calcule mai bune și cu studii de impact.