La Salzburg, s-a încheiat ieri, reuniunea liderilor europeni

În chestiunea migraţiei se prefigurează o mai strânsă cooperare cu ţările surse de migranţi şi cele de tranzit, de unde şi un summit special cu ţările arabe, la începutul anului viitor, posibil în februarie, în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii.

De altfel, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a anunţat că liderii europeni vor începe negocieri cu Egiptul şi alte ţări din Africa de Nord, pentru parteneriate centrate pe lupta împotriva migraţiei ilegale, în special blocarea din start a plecărilor spre Europa.

Egiptul este lăudat de europeni pentru că din 2016 până acum, nu a lăsat niciun vas cu migranţi să ajungă în Europa. În consecinţă, liderii europeni i-au dat mandat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să deschidă discuţii chiar duminica aceasta cu preşedintele egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, privind o înţelegere extinsă Egipt-Uniunea Europeană nu doar privind migraţia, ci şi de cooperare economică.

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a cărui ţară asigură preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii a anunţat că la Salzburg s-a decis deschiderea de discuţii pentru înţelegeri similare privind migraţia, dar şi de dezvoltare economică şi cu alte state din nordul Africii şi asta foarte curând, în următoarele săptămâni. De altfel, preşedinţia austriacă a Consiliului l-a invitat la Viena, pentru discuţii, pe preşedintele Uniunii Africane, chiar la finalul acestei luni.

În ce priveşte propunerile legislative ale Comisiei Europene pentru securizarea graniţelor şi extinderea mandatului şi personalului agenţiei Frontex, în general, a existat consens de principiu la Consiliu, atât că unele state nu sunt de acord cu numărul de 10.000 de ofiţeri propus de Comisie, iar altele, ca Ungaria, au pus problema suveranităţii naţionale, în contextul în care, pe teritoriul lor, s-ar ocupa de migranţii ilegali ofiţeri ai unor agenţii europene.

Preşedinţia austriacă a Consiliului Uniunii Europene a prezentat stadiul de aplicare a două concepte noi, avansate în vară, şi anume: platformele de debarcare a migranţilor în afara Uniunii Europene şi centrele controlate din interiorul Uniunii Europene. România susţine continuarea discuţiilor privind aceste două noi idei, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la summit.

Klaus Iohannis: "Trebuie să lucrăm repede la câteva regulamente care permit abordarea mai tehnică, mai instituţională a fenomenului migraţionist şi relocarea migranţilor.

România este foarte implicată în Frontex, însă este nevoie de mai mult, asta însemnând că trebuie să ne gândim dacă nu creştem efectivele Frontex şi dacă le dăm, poate, atribuţii un pic mai clare în combaterea migraţiei ilegale şi în zona de frontiere externe ale Uniunii".

În cadrul Brexit, la Salzburg, au ieşit în evidenţă o serie de diferenţe de opinie între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Ba chiar premierul maltez, Joseph Muscat, a dezvăluit părerea, numită de el unanimă, a liderilor europeni, că: În Marea Britanie ar trebui organizat un nou referendum privind ieşirea din Uniune. Asta, deşi premierul britanic, Theresa May, a exclus din nou această variantă chiar la summit.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în negocierile cu Londra, privind Brexit-ul, Uniunea nu este dipusă să facă niciun compromis, în ce priveşte cele patru libertăţi fundamentale europene - şi de aceea partea europeană este sceptică în ce priveşte actualele propuneri ale guvernului britanic.

De exemplu, pentru viitoarea relaţie comercială şi pentru graniţa dintre Irlanda - stat membru - şi Irlanda de Nord - parte a Regatului Unit. În esenţă, europenii vor să protejeze Irlanda de o aşa-numită graniţă dură cu Irlanda de Nord, mai exact ar vrea ca pe teritoriul Irlandei de Nord să se aplice de facto regulile inclusiv economice ale Uniunii, chiar şi după Brexit. Theresa May consideră inacceptabilă această propunere, cu argumentul că ar diviza de facto Marea Britanie.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a spus clar şi ferm: trebuie să asigurăm integritatea pieţei unice. Aşadar, Irlanda nu poate face excepţie.

Răspunsul Theresei May a fost: Marea Britanie a făcut compromisurile necesare, acum e rândul Uniunii! Dar, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a insistat că Uniunea vrea garanţii legale privind Irlanda şi a spus că nu poate, în acest moment, să excludă eventualitatea de a nu se ajunge la niciun acord cu Londra.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker a anunţat că în cazul în care nu se ajunge la niciun acord cu Londra, Comisia este pregătită din toate punctele de vedere pentru o bună funcţionare a Uniunii în 27 de state membre.