La ordinul preşedintelui, armata Ucrainei a încetat focul

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat că o încetare unilaterală a focului în estul ţării a intrat în vigoare vineri seară şi va dura o săptămână, pentru a permite rebelilor proruşi să predea armele.

Poroşenko s-a aflat în prima sa vizită în regiunea rusofonă Doneţk, de la învestirea în funcţie, la 7 iunie.

Un plan de pace urmează să intre în vigoare odată cu încetarea focului.

Petro Poroşenko, într-adevăr, şi-a anunţat planul de pace despre care ne vorbeşte de mai multe zile.

În regiunea Doneţk, cu puţin timp în urmă, rezumatul acestui plan a fost publicat pe site-ul Preşedinţiei ucrainene.

Este vorba de un plan de pace în 15 puncte şi primul pas în direcţia realizării acestuia a fost armistiţiul declarat cu începere de la ora 22, ora Kievului, care este şi ora României, moment în care forţele ucrainene participante la operaţiunea antiteroristă, cum este ea denumită oficial, vor trebui să înceteze focul.

Trupele au însă dreptul să riposteze în cazul în care sunt atacate sau în cazul în care sunt atacaţi civlii.

Dacă nu depun armele, insurgenţii "vor fi nimiciţi"

Armistiţiul va dura o săptămână, până la 27 iunie, dată ce coincide cu cea la care Ucraina va semna partea economică a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Petro Poroşenko a subliniat că încetarea focului a fost ordonată pentru a permite insurgenţilor proruşi să depună armele, avertizând, însă, că cei nu o vor face vor fi nimiciţi.

Anterior, el condiţionase acest armistiţiu de preluarea integrală de către forţele ucrainene a controlului asupra graniţei cu Rusia, pe partea ucraineană, control care, potrivit ministrului ucrainean al apărării, a fost instaurat în cursul zilei de vineri.

Comunicatul Preşedinţiei ucrainene prevede 15 puncte sau 15 paşi, începând cu garantarea securităţii pentru toţi participanţii la negocieri, eliberarea de răspundere penală a celor care vor depune armele şi nu au comis crime grave, eliberarea ostaticilor, înfiinţarea la graniţa cu Rusia a unei zone-tampon, o zonă de securitate, având lăţimea de 10 km.

De asemenea, planul prevede evacuarea formaţiunilor înarmate ilegale şi crearea unui coridor garantat pentru retragerea "mercenarilor ruşi şi ucraineni şi dezarmarea acestora".

Se prevede eliberarea tuturor clădirilor administrative ocupate ilegal de insurgenţii din regiunile Doneţk şi Lugansk, înfiinţarea în cadrul Ministerului de Interne a unor subunităţi de patrulare comune, realuarea activităţii organelor puterii locale, reluarea emisiei posturilor ucrainene centrale de radio şi televiziune.

Planul prevede, în continuare, într-o perioadă puţin mai îndepărtată, măsuri de decentralizare a puterii, apărarea drepturilor limbii ruse, modificări la Constituţia Ucrainei şi, de asemenea, organizarea de alegeri locale anticipate şi de alegeri parlamentare anticipate.

Aici este o mişcare interesantă a lui Poroşenko, care, spre deosebire de anumite forţe politice ucrainene reprezentate în Parlament, doreşte aceste alegeri parlamentare anticipate.

Aici este interesantă legarea acestei dorinţe a sa, acestei intenţii a sa de planul de pace.

Prima reacţie a rebelilor din Doneţk a fost de neîncredere

Un reprezentant al miliţiilor locale a declarat, după anunţarea planului, dar înainte de ora intrării lui în vigoare, că luptele continuau atât la Slaviansk - este centrul de rezistenţă al rebelilor -, cât şi în alte regiuni, inclusiv în unele localităţi de la graniţa cu Rusia.

De asemenea, el a declarat că insurgenţii vor folosi acest armistiţiu pentru a-şi regrupa forţele.

Planul a fost prezentat de preşedintele Poroşenko şi ambasadorilor europeni la Kiev, care au aprobat, conform oficialilor europeni, acest plan.

De asemenea, SUA au chemat Rusia ca să susţină pacea şi stabilitatea în Ucraina, însă reacţia Kremlinului, deocamdată, este sceptică şi, în plus, a provocat o serie de polemici între Moscova şi Kiev.