La Bruxelles se decide soarta Europei

Decizii cruciale pentru viitorul Europei sunt aşteptate de la Bruxelles, unde începe Consiliul European de Iarnă al liderilor Uniunii Europene.

Pe fondul unei crize fără precedent a monedei unice, vor fi prezentate mai multe propuneri pentru un control mai strict al politicilor fiscale europene şi îmbunătăţirea disciplinei bugetare comunitare.

Cea mai disputată propunere va fi modificarea tratatelor europene, iar discuţiile se anunţă dure.

În intervenţiile de joi după-amiază de la Congresul Partidului Popular European, de la Marsilia, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, avertiza că pentru europeni nu mai există o a doua şansă de salvare a Uniunii Europene dacă până vineri nu se va ajunge la un acord asupra guvernanţei economice, în timp ce cancelarul Germaniei, Angela Merkel, s-a arătat convinsă că europenii vor găsi soluţiile cele mai bune pentru depăşirea crizei datoriilor.

Tot joi, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut apel la liderii din întreaga Uniune citez, "să facă totul pentru a garanta ireversibilitatea euro".

Două propuneri sunt pe masa negocierilor încă de la începutul discuţiilor

Există mai întâi raportul întocmit de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, al cărui plan pentru îmbunătăţirea disciplinei bugetare în zona euro şi pentru mai multă coordonare economică implică o modificare limitată a tratatelor Uniunii, iar pe de altă parte există planul franco - german, dezvăluit luni care propune crearea unei uniuni pentru stabilitate şi creştere economică, iar pentru a atinge acest obiectiv sunt prevăzute, între altele, sancţiuni dure la adresa statelor care încalcă regulile Pactului de stabilitate în zona euro.

Şi propunerea franco-germană presupune modificarea tratatelor, o modificare mai în profunzime, dar care ar lua şi mai mult timp, însă tocmai timpul lipseşte în acest moment zonei euro, aflată sub o presiune tot mai mare din partea pieţelor financiare.

Preşedintele Consiliului European propune o modificare a Protocolului cu numărului 12 din Tratatul de la Lisabona, cel care se referă la procedura de deficit excesiv pentru statele zonei euro.

Argumentul preşedintelui van Rompuy este că această modificare nu ar necesita o ratificare în parlamentele naţionale ce ar presupune numai acordul şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre, ceea ce ar însemna un timp scurt, cel mult două - trei luni pentru intrarea lui în vigoare, iar schimbarea Tratatului ar putea fi apoi completată cu alte măsuri introduse pe calea clasică în legislaţia europeană.

Franţa şi Germania vor însă modificări de amploare din start

Este vorba despre introducerea în legislaţia fiecărui stat membru al zonei euro a obligativităţii ca deficitul bugetar să nu depăşească pragul de 3% din PIB şi dreptul Curţii Europene de Justiţie de a supraveghea respectarea acestei legislaţii dacă va fi cazul.

Apoi, se intenţionează introducerea de sancţiuni automate la adresa unui stat membru care ar încălca aceste prevederi legale, sancţiuni de care ar putea scăpa doar dacă o majoritate calificată a statelor zonei euro ar vota împotriva introducerii sancţiunilor.

Este ceea ce în limbaj comunitar a fost numit regula majorităţii calificate inversate, adică majoritatea calificată ar fi necesară nu pentru introducerea sancţiunilor, ci pentru respingerea lor.

Altă diferenţă între propunerea preşedintelui Consiliului European şi cea franco-germană este că preşedintele van Rompuy preferă un acord între toate cele 27 de state membre ale Uniunii, în timp de Franţa şi Germania vor cu orice preţ să plece de la Bruxelles cu un acord, fie chiar şi numai între cele 17 state ale zonei euro.

Rezultatul este greu de anticipat în acest moment, însă trebuie spus că discuţiile pe teme economice vor reduce cu siguranţă vizibilitatea altor subiecte importante, cum sunt semnarea Tratatului de aderare a Croaţiei la Uniune, un "da" sau "nu" pentru a acorda Serbiei statutul de candidată şi discuţiile referitoare la aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.