Kârgâzstanul cere intervenţia forţelor de pace din Rusia

Bilanţul ciocnirilor interetnice dintre uzbeci şi kârgâzi, în sudul Kârgâzstanului, a ajuns la 51 de morţi şi peste 650 de răniţi, în ciuda stării de urgenţă şi a interdicţiilor de circulaţie instituite de guvernul provizoriu în oraşul Osh.

Sunt cele mai grave violenţe de după alungarea de la putere, în aprilie, a preşedintelui Kurmanbek Bakiyev.

Guvernul provizoriu din Kârgâzstan a cerut Rusiei să trimită forţe de pace în oraşul sudic Osh, pentru a opri violenţele interetnice kârgâzo-uzbece.

După convorbirea telefonică pe care a avut-o cu premierul rus, Vladimir Putin, şefa guvernului provizoriu kârgâz, Roza Atunbaeva, a declarat că a semnat o scrisoare adresată preşedintelui Dmitri Medvedev, în care solicită trimiterea de forţe ruse de menţinere a păcii în zona oraşului Osh.

"Kârgâzstanul are nevoie de introducerea unor forţe militare din alte ţări", a menţionat Roza Atunbaeva în scrisoare.

Ea a mai spus că aşteaptă un răspuns pozitiv din partea Moscovei, în speranţa că, prin eforturi comune, situaţia din zonă va putea fi luată sub control.

Summit-ul organizaţiei de cooperare de la Shanghai, din care fac parte Rusia, Kârgâzstanul şi vecinii acestuia, China, Uzbekistanul, Kazahstanul şi Tadjikistanul, a exclus vineri acordarea unui ajutor militar Kârgâzstanului, deoarece statutul organizaţiei prevede această posibilitate doar în cazul unor intervenţii din afară, şi nu al conflictelor interne.

Roza Atunbaeva a recunoscut că situaţia de la Osh, cel de-al doilea oraş ca importanţă din Kârgâzstan, a ieşit de sub control, deşi guvernul continuă să trimită în zonă forţe ale armatei şi ale miliţiei.

În opinia sa, la originea confruntărilor se află fraţii fostului preşedinte Kurmanbek Bakiyev, înlăturat de la putere în urma unei revolte de masă în aprilie.