Jonathan Fine: Risc de „bombe murdare” în UE

Jonathan Fine, profesor la Institutul International pentru Contraterorism din Israel consideră că Europa se află în faţa unei noi ameninţări – terorismul religios, pentru care nu este încă echipată ca să îi facă faţă.

Europa se afla acum în faţa ameninţării terorismului religios, într-o formă nouă pe care încă nu o înţelege şi cu care încă nu are armele necesare să lupte şi nici mentalitatea potrivită.

Este diagnosticul dat de Jonathan Fine, profesor la Institutul International pentru Contraterorism din Israel.

Jonathan Fine a explicat, la Bucureşti, diferenţele dintre terorismul secularist şi terorismul religios şi faptul că până acum Europa s-a confruntat mai degrabă cu două tipuri de terorism secularist.

Profesorul Jonathan Fine a precizat că a fost vorba despre grupări anticoloniale, ca în Alger, Irlanda sau Spania şi grupări de stânga radicală.

Pentru cele doua tipuri de terorism secularist, duşmanul avea o definitie foarte clară şi limitată în general la anumite guverne sau autorităţi.

De exemplu, când grupările algeriene se luptau pentru independenţă, fixau autorităţile franceze ca duşmani dar niciodată Franţa în întregul ei. Ceea ce face diferit terorismul religios din zilele noastre este faptul că duşmanul nu mai este doar un stat sau un guvern ci întreaga civilizaţie occidentală, iar aici intră cultura, religiile şi formulele politice şi de guvernare europene. Pentru Europa de azi, distanţată de religie şi saturată de ideologii, este greu de înţeles că pentru restul unei bune părţi din lume, religia este încă foarte relevantă.

Pentru terorismul religios, pentru mişcări teroriste ca Statul Islamic şi Al Qaida definiţia aplicată duşmanului este totală şi absolută, duşmanul este o întreagă civilizaţie. Problema este că o parte dintre cei care definesc Europa şi civilizaţia europeană ca duşmani, sunt născuţi şi crescuţi aici, sunt cetăţeni europeni. Jonathan Fine consideră că problema nu este în felul în care sunt abordate provocările tactice.

"Islamul radical sunit are o istorie foarte lungă"

„Francezii, britanicii, germanii au strategii contrateroriste foarte bune, ştiu cum să trateze problema. Problema este cu gândirea europeană, cu felul în care trebuie schimbată această gândire ca să puteti trata problema. De exemplu, când presa europeană mai ales cea vestică a relatat despre atentatele, cuvintele folosite pentru definirea atacatorilor au fost – oameni înarmaţi, radicali, activişti, militanţi.

Nimeni nu a spus cine erau de fapt atacatorii, adică terorişti suniţi radicali. Islamul radical sunit are o istorie foarte lungă, cu rădăcini adânci în Frăţia Musulmană egipteană. Al Qaida in Magreb, Al Shabab in Somalia, Boko Haram în Nigeria, Hamas, Jihadul Islamic, Statul Islamic, toate aceste organizaţii au răsărit din ideologia Fraţiei Musulmane egiptene. De ce să nu le definim drept ceea ce sunt?

Corectitudinea politică nu rezolvă problema. Dacă definiţi corect, identificaţi şi problema în organizaţii radicale sunite care sunt acum active şi au o reţea în toată Europa” a spus Jonathan Fine.

Profesorul Jonathan Fine consideră că Europa liberală occidentală nu este echipată ca să facă faţă terorismului religios şi că e nevoie de modificări de legislaţie. Profesorul a adăugat că, ţinând cont de evoluţia terorismului religios şi de numărul în creştere de simpatizanţi jihadişti, atacurile din Franţa şi Danemarca sunt doar începutul şi că vor urma mai multe atentate.

„Un motiv major de îngrijorare este aşa numitul sindrom al bombei murdare. O asemenea bombă poate fi o combinaţie de 20 de kilograme de explozibili TNT, C4 cu ceva substante chimice sau biologice. Cu aşa ceva nu distrugi o naţiune dar poti omorî cam 10 mii de oameni. Care va fi atunci reacţia Europei?

Şi împotriva cui veţi lua măsuri de retaliere, pe cine veţi pedepsi? Nu mai e Războiul Rece să pedepsiţi URSS. E vorba de 20 de jihadişti. Pe cine să atacaţi ca răspuns? Nu aveţi pe cine” a precizat Jonathan Fine, profesor la Institutul International pentru Contraterorism din Israel Jonathan Fine a explicat că pentru a contracara terorismul religios este nevoie de o foarte strânsă colaborare între comunităţile de informaţii, autorităţi centrale şi locale şi poliţie. Dar în acelaşi timp trebuie ţinut cont că niciun atentat nu se propduce în vid şi niciun atentator nu acţionează cu adevărat singur, ci cu sprijin logistic şi spriritual.

Profesorul Fine a atras atenţia că la fel de periculoşi ca atentatorii propriu-zişi sunt cei care racolează tineri musulmani europeni şi îi ransformă în terorişti, persoane ale căror acţiuni ar trebui supravegheate şi restricţionate.

Jonathan Fine consideră că unul din marile eşecuri ale Europei a fost lipsa unei politici clare de imigraţie şi de integrare a populaţiei musulmane. El a explicat că este nevoie de o strategie realizată calm nu sub imperiul emoţiei publice pentru contracararea propagandei radicale şi pentru supravegherea şi separarea extremiştilor de majoritatea populaţiei musulmane moderate, care nu susţine ideologiile islamiste.

Profesorul Fine a insistat că nu trebuie limitată libertatea de mişcare a tuturor ci doar a celor aflaţi pe liste de suspecţi. În plus, este nevoie de bugete mai mari pentru contraterorism, lucru dificil de obţinut pentru că, a spus Jonathan Fine, politicienii nu vor să rişte să devină nepopulari.

În ce priveşte, problema Iranului, Jonathan Fine consideră că , dacă sancţiunile ar mai fi fost menţinute încă un an, Iranul ar fi cedat mai uşor în negocierile privind programul său nuclear, suspectat că are ca scop bomba nucleară.