Jean Claude Juncker critică pasivitatea ţărilor UE în criza migraţiei

Summitul european de toamnă a început în aseară la Bruxelles cu, în mod oficial, trei teme majore pe agendă şi o dominantă: migraţia, care se aşteaptă să acapareze discuţiile.

Uniunea Economică şi Monetară sau problema relaţiei Marii Britanii cu Europa vor ajunge în plan secund, în condiţiile în care ţările membre au ratat punct cu punct toate capitolele în gestionarea fluxului, e adevărat, imens de refugiaţi.

Nu doar că banii promişi de ţările comunitare nu au fost nici oferiţi, dar nici sistemul Schengen, al frontierelor interne, nu a funcţionat, cu atât mai puţin regulile care gestionează graniţele spre exterior.

Dar într-o adevărată avarie se găseşte şi relaţia cu ţările din regiune, ca de exemplu Turcia.

Două lucruri par să fie certe acum: migraţia va continua şi va fi de durată.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat dezamăgit de atitudinea statelor membre, care au promis, la summitul din septembrie, că vor contribui financiar.

Este vorba de o diferenţă de 2,5 miliarde de euro între suma convenită şi totalul contribuţiilor strânse până acum.

"Nu este suficient să faci promisiuni, faptele contează" - spunea Jean Claude Juncker, adresându-se Parlamentului.

"Domnule preşedinte, problema refugiaţilor va domina agenda Consiliului European şi cred că va trebui să realizăm că aceasta nu va fi rezolvată până la Crăciun, ci va fi o problemă de durată pentru următorii ani, de aceea, va trebui să avem un mecanism permanent pentru repartizarea refugiaţilor şi de implementare a acţiunilor pe termen lung", a spus Jean Claude Juncker.

Din propunerea Comisiei Europene pentru statele membre la summitul de la Bruxelles, unde România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, reiese că executivul comunitar pregăteşte în prezent măsuri pe termen lung pentru a ţine sub control afluxul de imigranţi, cum ar fi reforma sistemului de azil european şi o schemă permanentă de redistribuire a refugiaţilor.

Angajamentele financiare "nu au fost respectate"

Juncker va prezenta liderilor europeni la summit şi faptul că statele membre au oferit numai 8 milioane de euro dintr-un total de 500 promise pentru a contribui la un fond de ajutor pentru Siria.

În acelaşi timp, 500 de milioane de euro au fost promise ca ajutor umanitar pentru organizaţii precum Programul Alimentar Mondial, însă până acum au fost oferite doar 275 de milioane de euro, din care puţin peste 220 de milioane numai din partea Marii Britanii.

În fine, un fond de ajutor în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru limitarea imigraţiei dinspre Africa a primit până acum doar 9 milioane de euro.

Pe de altă parte, în pofida promisiunii de suplimentare cu peste 750 de ofiţeri a personalului Biroului European de Sprijin pentru Azil, ţările membre au pus la dispoziţie până acum doar 81 de ofiţeri.

Iată de ce Comisia Europeană a anunţat că a propus deja modificări ale bugetelor sale pe anul în curs şi pentru anul următor, resursele alocate crizei refugiaţilor crescând cu 1,7 miliarde de euro.

Anunţată că se va concentra pe dimensiunea externă a imigraţiei, cu accent pe situaţia din Siria şi relaţia cu Turcia în acest context, reuniunea va fi dominată şi de discuţia privind alocarea de fonduri pentru această criză.

Pe agenda summitului de astăzi se mai află două subiecte extrem de importante pentru construcţia europeană şi anume, Uniunea Economică şi Monetară, dar şi dezbaterea problemei părăsirii blocului comunitar de către Marea Britanie.

Dar summitul va fi dominat, de departe, de această criză a imigraţiei şi de resursele financiare ale ţărilor UE, dar şi de faptul dacă va exista o unanimitate de opinii în interiorul UE în această privinţă.