Italia şi Franţa şi-au afişat apropierea în marile dosare ale momentului

Italia şi Franţa şi-au afişat ieri, apropierea în marile dosare ale momentului, precum migraţia sau problemele europene, prezentându-se ca o alternativă comparabilă cuplului franco-german.

"Legătura noastră cu Italia are o natură specifică" - a spus ieri, la Roma, preşedintele francez, Emmanuel Macron, la discuţiile avute cu premierul italian, Paolo Gentiloni. Cei doi lideri au afirmat că lucrează la un tratat, care urmează să fie concretizat în curând, într-un summit franco-italian.

Primul-ministru italian, Paolo Gentiloni, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, au discutat aproximativ o oră despre cooperarea economică foarte importantă dintre cele două state, despre investiţiile şi schimburile comerciale, de peste 80 de miliarde de euro, şi au stabilit crearea unui tratat între Roma şi Paris care ar putea reprezenta o contribuţie şi pentru viitorul Uniunii Europene.

O altă temă dezbătută de cei doi lideri, tema abordată în special de jurnalişti în conferinţa de presă, este cea a migraţiei. Atât Gentiloni, cât şi Macron au specificat că în 2017 s-au obţinut rezultate importante în combaterea traficului de fiinţe umane, dar aceste politici europene trebuie să meargă înainte în această direcţie.

Ieri, s-a lansat şi un proiect comun, acela de a veni cu un răspuns structural şi solid asupra fenomenului migraţei, clarificând şi armonizând într-un fel regulile. În acest sens, Franţa se angajează să pună la punct reformele cu partenerii europeni, în condiţiile în care în prezent, potrivit premierului Paolo Gentiloni, acest sistem are unele lipsuri. Liderul de la Roma este convins astfel că cele două ţări vor reuşi să pună la punct aceste structuri de primire şi de azil.

În vreme ce preşedintele Emmanuel Macron a asigurat că Franţa nu este închisă faţă de refugiaţi, Paolo Gentiloni a mai promis că fluxurile de migranţi vor fi gestionate împreună cum trebuie de acum înainte.

Paolo Gentiloni: "Trebuie să transformăm marele fenomen al migraţiei care vine din Africa, ce este dominant în traseul mediteranean-central, de la un fenomen gestionat în totalitate de organizaţiile criminale, la un fenomen uşor de coordonat, sigur şi legal, ceea ce înseamnă că fluxurile trebuie să se micşoreze, deoarece nu este posibil de a avea fluxuri legale organizate şi gestionate de traficanţi dacă numerele sunt foarte mari.

Dar eu cred că progresul pe care l-am făcut anul trecut ne indică de fapt că această stradă nu este imposibil de urmat, nu că s-ar putea imagina că am putea să anulăm fenomenul migrator. Va fi anulat poate doar peste mulţi ani, când diferenţele de creştere economică dintre Europa şi Africa se vor micşora. Nu se va putea anula fenomenul, însă trebuie să ne luăm responsabilitatea de a gestiona acest fenomen într-un mod organizat, legal, uman şi de a distruge controlul din partea traficanţilor şi a criminalilor".