Italia: Justiţia a dispus returnarea unui grup de migranţi în peninsulă

Aproximativ jumătate din cei 43 de migranţi aduşi înapoi în Italia în ultimele zile de la centrul de repatriere din Albania au depus recurs împotriva respingerii cererii de protecţie internaţională. Migranţii care provin din Egipt şi Bangladesh au ajuns sâmbăta trecută la Bari, după decizia judecătorilor Curţii de Apel din Roma de a nu valida detenţia lor. Pentru unii migranţi, termenele de depunere a contestaţiei expiră astăzi. Momentul depinde de data la care au fost notificaţi cu privire la refuz.

Ce soluţii se întrevăd şi cât de eficiente sunt centrele înfiinţate în Albania, ne spune, de la Roma, Elena Potelnicu:

Pentru a treia oară în ultimele două luni, justiţia italiană nu a validat transferul persoanelor duse la Centrul de primire Gjader, dispunând returnarea lor în peninsulă. În acest context, toţi se întreabă, atât opoziţia din Italia, dar şi alţi lideri europeni, de ce migranţii transportaţi în Albania, desigur, cu un anumit cost, continuă să fie trimişi înapoi în peninsulă şi în acest caz cu o altă cheltuială.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul la Roma anunţa, poate mai mult ca o ameninţare, că pregăteşte un decret care să acţioneze direct asupra judecătorilor indezirabili. Însă acest decret va fi anunţat după decizia Curţii Europene de Justiţie, adică după data de 24 februarie. Există totuşi temeri, în special în rândul formaţiunilor de centru-dreapta, în privinţa acestei decizii. Opoziţia, aşa cum a făcut încă de la bun început, continuă să critice acest acord semnat în noiembrie 2023 de premierul Giorgia Meloni şi omologul său de la Tirana, Edi Rama, cu privire la deschiderea a două centre pe teritoriul albanez, administrate de Roma, pentru a trata acolo cazurile unor persoane salvate de Italia în Marea Mediterană.

Şi tocmai în aceste zile, comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a răspuns la întrebarea deputaţilor europeni din Partidul Democrat şi mişcarea populistă Cinci Stele, din opoziţie, privind conformitatea protocolului Italia-Albania, cu dreptul Uniunii Europene. Punerea în aplicare a acestui protocol în temeiul legislaţiei italiene nu trebuie să submineze sistemul european comun de azil sau să afecteze în mod negativ standardele comune ale Uniunii Europene, a răspuns, în scris, Brunner. Aceasta nu este însă o acuzaţie împotriva Italiei. Oficialul de la Bruxelles doar subliniază care sunt normele şi ce prevede iniţiativa italiană, pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia comisiei. Pe scurt, un răspuns faptic.

Presa din peninsula aminteşte totuşi faptul că preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în scrisoarea sa privind migraţia trimisă şefilor de stat şi de guvern înainte de summit-ul Uniunii Europene din octombrie, a scris că, citez, ar trebui să continuăm să explorăm posibilele căi de dezvoltare a centrelor de returnare în afara Uniunii Europene, în special în vederea unei noi propuneri legislative privind repatrierea. Odată cu intrarea în funcţiune a protocolului Italia-Albania, putem învăţa, de asemenea, din această experienţă practică, iar această poziţie a liderului de la Bruxelles a rămas totuşi neschimbată. Noile măsuri privind repatrierile sunt aşteptate la jumătatea lunii martie. Practic, Brunner, un susţinător al Partidului Popular European, la fel ca şi von der Leyen, a răspuns ceea ce comisia susţine dintotdeauna, Italia trebuie să respecte legislaţia Uniunii Europene chiar şi în acest caz. Sigur este că din aceste transferuri eşuate din Italia spre centrele albaneze, cei care suferă cel mai mulţi sunt exact extracomunitarii.

Astfel, aproximativ jumătate din cei 43 de migranţi aduşi în peninsulă în ultimele zile de la Centru de repatriere din Gjader au depus recurs împotriva respingerii cererii lor de protecţie internaţională. Migranţii care provin din Egipt şi Bangladesh au ajuns la Bari sâmbăta trecută, după decizia judecătorilor Curţii de Apel din Roma de a nu valida detenţia lor în centrul albanez.