Iranul trezeşte noi suspiciuni legate de programul său nuclear

Iranul trezeşte noi suspiciuni legate de programul său nuclear, iar Europa continuă să se arate neliniştită - cam acestea ar fi problemele care au atras atenţia presei internaţionale, iar comentariile nu lipsesc.

Avem nevoie de bomba atomică", afirmă preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, în cotidianul turc "Milliyet".

De ce? "Pentru a face faţă ameninţărilor venite din partea SUA", explică preşedintele iranian în acelaşi ziar, după care ameninţă: "Dacă Statele Unite doresc să înfrunte poporul iranian, vor regreta răspunsul pe care îl vor primi", deşi, în publicaţia italiană "Panorama", el apare mai puţin bătăios, declarând că "Iranul nu are nevoie de arme nucleare".

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, este însă de altă părere. În ziarul israelian "Ha'aretz", el susţine că, întrucât "raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), confirmă suspiciunile Israelului, comunitatea internaţională trebuie să oprească Iranul din această cursă a înarmării".

Cum ar putea comunitatea internaţională să intervină? "Prin sancţiuni, care vor trebui să fie fără precedent", declară ministrul francez de externe, Alain Juppé, citat de ziarul american "The Christian Science Monitor".

Tot din acelaşi ziar aflăm că "Beijingul este prins la mijloc între dependenţa sa tot mai mare faţă de Iran pe plan energetic şi angajamentul său declarat ca susţinător al neproliferării.

Dar, cum un embargou asupra livrărilor iraniene de petrol este puţin probabil dat fiind impactul pe care l-ar avea asupra economiei mondiale, s-ar putea ca, pe viitor, China să se gândească la alte sancţiuni", crede un analist de la Academia de Ştiinţe Sociale din China.

În opinia cotidianului spaniol "El Pais", toate aceste dispute ar putea avea "două rezultate, ambele la fel de terifiante: sau un regim fundamentalist şi militant care aspiră la hegemonie prin posesia bombei sau, mai probabil şi mai apropiat în timp, un atac prealabil al Israelului ca să oprească aşa ceva".

Să venim însă mai spre casă şi să ajungem în Europa, unde atenţia tuturor este îndreptată asupra Greciei şi Italiei. În Grecia, publicaţia elenă "Ta Nea" vorbeşte despre "lupte de culise în stil bizantin, unde zvonistica şi carambolurile au marcat negocierile pentru formarea unui guvern de coaliţie" şi vehiculează numele lui Lucas Papadimos pentru funcţia de premier.

Cine este Papadimos aflăm tot din ziarul italian "Panorama", care merge la sigur: "Lucas Papadimos este economist, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, şi va scoate Grecia din dificila criză financiară".

Cât despre Italia, ea "se află într-o situaţie economică îngrijorătoare", afirmă comisarul european Olli Rehn în "Corriere della Sera", în timp ce ziarul italian "La Repubblica" informează că "premierul Silvio Berlusconi a rămas fără majoritate parlamentară, dar "nici nu se gândeşte să lase răspunderea pe mâna celor care au pierdut alegerile".

"Italia şi Grecia nu sunt ca Germania", observă ziarul american "The New York Times", subliniind că "moneda euro a creat o casă divizată împotriva ei însăşi" şi poate de aceea, în săptămânaul german "Die Zeit", fostul ministru german de externe, Joschka Fischer afirmă că "Europa în două viteze este mai necesară ca niciodată. Să dăm uitării Uniunea Europeană a celor 27!", afirmă el.

Turcii văd însă altfel lucrurile şi iată ce putem citi în publicaţia "Türkiye": "Cine râde la urmă, râde mai bine. Nu Uniunea Europeană este cea care râde astăzi, ci noi suntem".

"Mâine vom spune că Turcia va fi cea care va face jocurile în noua Europă şi ce frumos ar arăta moscheea Sultanahmet, cu cele 6 minarete, pe bancnota euro a acelor zile".