Învăţământului superior european, analizat la Budapesta

S-a împlinit un deceniu de la semnarea declaraţiei de la Bologna care a marcat începutul transformării învăţământului superior, prilej cu care la Budapesta a avut loc Conferinţa aniversară, rezultatele vizibile fiind până acum unificarea sistemelor de învăţământ superior, adică pregătirea premizelor pentru o mai mare libertate de mişcare în UE.

Participanţii la reuniuna de la Budapesta au discutat despre progresele înregistrate până în prezent în cadrul procesului Bologna precum şi despre perspectivele învăţământului superior european.

Prezent la Conferinţa, ministrul român al educaţiei, Daniel Funeriu a declarat pentru Radio România Actualităţi că procesul Bologna a avut o influenţă majoră asupra sistemului învăţământului superior din România.

"Există acum o coerenţă între ceea ce se întâmplă în România şi ceea ce se întâmplă la nivel european. Atunci când doreşti să modernizezi un sistem trebuie să modernizezi centri de putere a acelui sistem, iar centrii de putere şi de decizie a sistemului educaţional din România se află în universităţi", spune Daniel Funeriu.

Gazda reuniunii de la Budapesta, ministrul ungar al educaţiei, István Hiller, a declarat că procesul Bologna aduce Ungariei mai multe avantaje.

"De la implementarea sistemului, în jur de 25 de mii de studenţi maghiari au plecat la studii în străinătate, iar aproximativ 10 mii de studenţi străini au fost primiţi în Ungaria", a spus István Hiller.

Conferinţa universară a procesului Bologna continuă la Viena unde va fi adoptată o declaraţie ce va marca un deceniu de cooperare în învăţământul superior european.

Obiectivul central al procesului Bologna este acela de a crea un spaţiu european al învăţământului superior, bazat pe cooperarea internaţională şi schimb academic şi care să faciliteze mobilitatea studenţilor absolvenţilor şi personalului didactic, să-i pregătească pe studenţi pentru carierele lor viitoare şi să le ofere un larg acces la educaţie superioară de înaltă calitate.