Interviu cu ministrul de externe, Teodor Meleşcanu

La Ierusalim, şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a fost primit de premierul Benjamin Netanyahu, prilej pentru a evidenţia nivelul excelent al relaţiilor bilaterale. A fost exprimată dorinţa de a se organiza a treia şedinţă comună a celor două guverne în 2018.

Consolidarea dialogului politico-diplomatic şi aprofundarea cooperării bilaterale, în special în domenii de vârf, au fost teme ale convorbirilor.

Ministrul Meleşcanu a reconfirmat sprijinul României pentru consolidarea relaţiilor Statului Israel cu Uniunea Europeană.

Nu în ultimul rând, în vederea eficientizării activităţii consulare în Israel, a fost mărit numărul personalului la secţia din Tel Aviv. Se întreprind măsurile necesare pentru deschiderea unui consulat la Haifa, iar în luna decembrie ar urma să funcţioneze pentru public şi sistemul online.

La Ierusalim, şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a acordat un interviu în exclusivitate corespondentului RRA, Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Am primit de la guvernul israelian fotografia dumneavoastră cu premierul Benjamin Netanyahu. Judecând după imagine, a fost o întrevedere reuşită. Ce ne puteţi spune, domnule ministru Teodor Meleşcanu?

Teodor Meleşcanu:Pot să confirm, în primul rând, că a fost o convorbire foarte reuşită.

Şi, în cadrul acestei convorbiri, am reconfirmat, încă o dată, dacă mai era nevoie, dorinţa pentru consolidarea dialogului politico-diplomatic şi am subliniat mai ales interesul nostru pentru aprofundarea cooperării în plan bilateral, cu accent pe sectoarele economic, afaceri interne şi apărare, şi am evidenţiat, totodată, oportunitatea intensificării colaborării în domenii de vârf, noi tehnologii, în ce priveşte energia, tehnologie şi inovaţie, agricultură, educaţie şi cercetare.

Din acest punct de vedere, pot spune că a fost o discuţie foarte bună şi se prefigurează, în perioada următoare, în perspectiva unei întâlniri la nivelul guvernelor din Israel şi din România, posibilitatea adoptării unui document juridic, un memorandum, care să stabilească câteva proiecte speciale pe care le vom promova împreună cu Israelul.

Cu ocazia primirii de către primul ministru Benjamin Netanyahu, i-am transmis şi o scrisoare din partea primului ministru al României, domnul Tudose, cu o propunere pentru încheierea unui protocol de colaborare pe cinci teme prioritare pentru România: energie, securitate pentru infrastructurile critice, în special cyber defence - apărarea împotriva atacurilor cibernetice -, managementul apei şi dezvoltarea unei agriculturi sustenabile în România, inovaţie şi entrepreneurship în ceea ce priveşte tehnologiile înalte.

La tema pe agricultură am avut o discuţie şi ni s-a spus că, la ora actuală, sistemul pe care îl are Israelul nu este de a se ocupa de plante în general, ci de fiecare plantă în special. Printr-o legătură directă cu satelitul şi folosirea apei se face pentru fiecare plantă. Deci, vă daţi seama că vorbim de o tehnologie care, la ora actuală, este o tehnologie revoluţionară şi bineînţeles că interesează şi România.

Reporter: Problemele de securitate în regiune. Aici, în centrul atenţiei este Iranul, având în vedere inclusiv ameninţările cu rachete balistice. Care este poziţia României?

Teodor Meleşcanu:Din punctul nostru de vedere, suntem destul de bine ancoraţi în politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte relaţia cu Iranul, în cadrul căreia, aşa cum ştiţi, cel puţin la nivelul Bruxelles-ului, se consideră că cele opt rapoarte prezentate de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică confirmă faptul că Iranul a respectat prevederile programului comun de prevenire a trecerii la zona militară nucleară.

Deci, ştim că există o decizie a preşedintelui Statelor Unite în legătură cu această temă, inclusiv posibilitatea denunţării programului comun.

La nivelul Uniunii Europene se doreşte, la ora actuală, să ne concentrăm pe un dialog cu SUA pe această temă, având în vedere lucrurile pe care vi le-am spus, argumentele pe care vi le-am prezentat.

Există, sigur, o problemă cu programul balistic de rachete intercontinentale, şi, din acest punct de vedere, trebuie să recunosc că, juridic, el nu a făcut parte din temele programului negocierilor care au condus la adoptarea acestui program comun. Însă, din punctul nostru de vedere, cred că ar fi o temă care ar putea, pe viitor, să fie, de asemenea, abordată şi ea.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia situaţiei în Siria şi Irak?

Teodor Meleşcanu:Din păcate, şi în Siria, şi în Irak suntem confruntaţi cu o problemă foarte mare, problema terorismului, care este una din temele fundamentale care preocupă toate statele la nivel internaţional.

Din păcate, şi în Irak, şi în Siria, DAESH-ul, ISIS-ul şi alte organzaţii teroriste au avut o anumită capacitate de a crea dificultăţi foarte mari, care au dus la conflicte directe.

Din punctul nostru de vedere, terorismul este una din activităţile care trebuie eradicate de societatea modernă. România este membră a coaliţiei anti-DAESH de la Wash.

Participăm cu trupe în Afganistan, avem peste 650 de militari şi acum în operaţiunea Resolute Support din Afganistan şi în continuare suntem preocupaţi de colaborarea cu toate celelalte ţări în prevenirea şi combaterea terorismului.

Printre altele, România este una dintre ţările care a propus crearea unui tribunal internaţional pentru crime de terorism şi promovăm şi această idee pe plan internaţional.

Din punct de vedere al situaţiei existente în regiune, consider că Israelul este într-o poziţie foarte bună la ora actuală, cu toate conflictele care se desfăşoară pe lângă frontierele Israelului, Israelul a rămas o ţară stabilă, cu o politică predictibilă, pe care trebuie să o luăm în considerare şi să ţinem seama de ea, găsind în acelaşi timp şi modalităţile pentru a redemara un proces de negociere în zona Orientului Mijlociu - mă refer în primul rând la problema palestiniană, unul dintre cele mai vechi conflicte.

Poziţia României este aceea de a susţine ideea că e nevoie să acceptăm ideea existenţei a două state, israelian şi palestinian, şi în acelaşi timp, România susţine foarte ferm ideea că găsirea unei soluţii trebuie să se facă printr-un dialog direct între părţile interesate.

Credem că pe viitor vor apărea şi alte iniţiative care vor viza acest lucru, mă gândesc la posibilitatea lansării de către SUA a unui anumit program privind rezolvarea problemei palestiniene, care sperăm, de asemenea, să contribuie la găsirea unei soluţii la acest conflict.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre cooperarea bilaterală pe linie militară cu Israelul?

Teodor Meleşcanu: Este unul din domeniile de cooperare foarte active între România şi Israel şi am discutat inclusiv cu ocazia vizitei aici, în Israel, despre oportunitatea iniţierii unor noi negocieri şi a unei serii de documente în domeniile de securitate cibernetică mai ales, unde Israelul are o poziţie foarte importantă, securitate şi ordine publică.

De asemenea, avem în vedere un program de activităţi şi în ceea ce priveşte industria de apărare din România şi din Israel, colaborarea dintre noi având în vedere că România la ora actuală alocă 2% din buget pentru cheltuielile militare de apărare.

Reporter: Sprijinul sau mai bine zis cooperarea diplomatică la nivelul instituţiilor internaţionale în ceea ce priveşte Statul Israel?

Teodor Meleşcanu: Există foarte multe teme în care România are o poziţie care îi permite să sprijine şi să promoveze anumite teme care privesc şi zona Orientului Mijlociu şi relaţia dintre Israel şi Palestina.

Noi considerăm că una dintre cele mai importante contribuţii pe care le putem aduce ca ţară este insistenţa noastră pentru continuarea dialogului între UE şi Israel.

Din acest punct de vedere am propus la una din întâlnirile miniştrilor de externe ale UE de la Tallinn, din Estonia, convocarea Consiliului de Asociere dintre UE şi Statul Israel tocmai pentru a oferi un cadru în care să poată fi discutate problemele care ţin şi de relaţiile economice, dar şi de relaţiile de securitate din zonă.

Vreau să vă spun că Israelul este practic unul dintre cei mai importanţi parteneri în materie de comerţ cu UE şi din acest punct de vedere credem că ar trebui într-adevăr să găsim modalităţile pentru a consolida şi pentru a dezvolta şi pe viitor relaţia dintre Israel şi ţările UE.

Reporter: Despre problema consulară de la Tel Aviv, când credeţi că se va implementa pentru public acel sistem de contact si completare online pentru toate tipurile de formulare, ca să intrăm în rândul lumii?

Teodor Meleşcanu:Da, este una din problemele cu care suntem confruntaţi, mai ales că avem aici, aşa cum ştiţi, cetăţeni israelieni de origine românească din prima sau a doua generaţie, care se duc undeva spre 470 de mii de cetăţeni, care sigur că au şi ei problemele lor în relaţiile cu România.

Prima măsură pe care am luat-o a fost aceea de a mări numărul de personal la Consulatul din Tel Aviv.

De la sfârşitul acestei luni vor lucra cinci consuli şi vom avea de asemenea un ataşat pentru probleme de muncă şi un ataşat pentru probleme de muncă şi un ataşat pentru probleme de cetăţenie din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi din partea Ministerului Muncii.

Această sporire a personalului precum şi dezvoltarea unor măsuri foarte rapide de a deschide un consulat la Haifa vor asigura o calitate mult mai mare a serviciilor pe care le putem oferi cetăţenilor israelieni.

În legătură cu sistemul SIMISC de completare, de utilizare a internetului pentru diverse cereri care se adresează consulatului, sistemul deja funcţionează în relaţia dintre consulat şi autorităţile româneşti şi probabil de la începutul lui decembrie se va ajunge şi la punerea lui la dispoziţia tuturor cetăţenilor care prin internet se pot adresa direct pentru programări sau chiar pentru cereri de acte, verificarea unor dosare prin intermediul internetului.

Există însă şi o mică problemă, aşa cum ştiţi, România este una dintre ţările cu internetul cel mai rapid din lume.

Programul a fost conceput la noi, în România, pe condiţiile din România.

Uneori mai sunt şi probleme legate de funcţionarea internetului în Israel, aşa că sperăm ca aceste incidente să fie cât mai reduse cu putinţă în viitor