Intervenţie a cancelarului în Bundestag, la o săptămână după destrămarea coaliţiei guvernamentale

Cancelarul german s-a adresat miercuri Bundestagului, camera inferioară a parlamentului de la Berlin, la o săptămână după destrămarea coaliţiei sale guvermentale. Olaf Scholz, care conduce acum un cabinet minoritar format din social democraţi şi ecologişti, intenţionează să solicite votul de încredere în legislativ pe 16 decembrie. Dacă, aşa cum se preconizează, nu va obţine majoritatea, în Germania vor avea loc alegeri anticipate pe 23 februarie.

Reporter: Intervenţia cancelarului federal Olaf Scholz în Bundestag, precum şi cuvântarea lui Friedrich Merz, lider al Uniunii Creştin-Democrate şi cel mai probabil viitor cancelar, marchează începutul campaniei electorale. Până la 23 februarie, când germanii vor alege un nou parlament, partidele de guvernământ SPD şi Verzii, dar şi foştii parteneri liberal-democraţi vor încerca să-şi revitalizeze imaginea puternic şifonată de prăbuşirea impopularei lor alianţe.

Scholz a reiterat că gestul său de a-l demite pe ministrul de finanţe, liberalul Christian Lindner a fost just şi inevitabil, poziţiile celor doi în chestiuni bugetare fiind ireconciliabile. Cancelarul a îndemnat clasa politică să nu permită divizarea ţării şi a făcut apel la grupul conservator CDU/CSU să susţină mai multe legi importante înainte de dizolvarea Bundestagului.

Friedrich Merz i-a replicat lui Scholz că partidul său nu este roata de rezervă a unui guvern eşuat. Ajutorul conservatorilor se va rezuma la iniţiative punctuale şi importante pentru Germania, a spus Merz, indicând amendamentele la legea fundamentală menite să protejeze mai eficient Curtea Constituţională federală împotriva posibilelor interferenţe politice.

Merz l-a acuzat pe Scholz că este "de pe altă planetă" şi că nu înţelege în ce situaţie se află republica federală, în condiţiile în care, deşi nu mai dispune de majoritate de circa o săptămână, cancelarul încă nu a solicitat votul de încredere. Pe primul loc în sondaje se află Uniunea Creştin Democrată cu 33%, urmată de AfD, extrema dreaptă, cu 18% şi de SPD-ul lui Scholz cu 16%.