Intervenţia susţinută de Klaus Iohannis la a 77-a sesiune a Adunării ONU

Intervenţia naţională susţinută de preşedintele României, Klaus Iohannis, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis la Adunarea Generală a ONU (1)

Klaus Iohannis:Vă mulţumesc foarte mult! Domnule preşedinte al Adunării Generale, domnule seretar general, excelenţele voastre, trăim vremuri dificile. Predecesorii noştri care au adoptat Carta Naţiunilor Unite "s-au declarat hotărâţi să salveze generaţiile următoare de flagelul războiului". Aproape opt decenii mai târziu, pacea este încă ameninţată, de data aceasta din cauza noilor provocări îngrijorătoare, celei mai severe de la sfârşitul celui de al doilea război mondial. Asistăm, din 24 februarie, la consecinţele dramatice ale războiului neprovocat şi ilegal început de Federaţia Rusă, membru permanent al Consiliului de Securitate, împotriva Ucrainei. De asemenea, asistăm la o solidaritate excepţională din partea numeroaselor ţări unite în sprijinul lor pentru Ucraina, membru suveran al acestei Adunări şi victimă a lunilor de agresiune împotriva civililor, a infrastructurii ei de bază şi a economiei sale. Consecinţele acestui război sunt globale şi nu se limitează la securitatea noastră, ele se referă la încălcări flagrante ale normelor şi principiilor dreptului internaţional, inclusiv ale dreptului internaţional umanitar şi ale drepturilor fundamentale ale omului, precum şi la dezvoltarea durabilă la nivel mondial. Acestea ar trebui să fie o preocupare majoră pentru noi toţi, indiferent de cat de departe suntem de conflict.
Distinşi colegi, nu există nici o justificare pentru o agresiune militară împotriva unui stat suveran. Nu există nici o justificare pentru vărsare de sânge, distrugere şi suferinţă umană. Este responsabilitatea noastră comună să ne unim şi să ne susţinem valorile comune, ca membri ai Naţiunilor Unite. Democraţia şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţiile legitime pentru întreaga omenire. Prin urmare, trebuie să acţionăm acum şi să-i sprijinim pe toţi cei care luptă pentru libertate şi democraţie. Ar trebui să garantăm respectarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei tuturor statelor. România a sprijinit şi va continua să sprijine Ucraina, deoarece oamenii ei luptă şi pentru valorile şi democraţia noastră.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis la Adunarea Generală a ONU (2)

Klaus Iohannis: România şi-a deschis frontierele şi inima pentru toţi cei care au căutat refugiu din războiul din Ucraina. De la începutul conflictului, peste 2,3 milioane de ucraineni au trecut graniţele noastre. România a oferit nu doar asistenţă de urgenţă, ci şi sprijin pe termen mediu şi lung celor care au decis să rămână în ţara noastră, cu acces gratuit la educaţie, servicii de sănătate şi piaţa muncii. În plus, am oferit asistenţă umanitară directă şi am creat un hub logistic pentru coordonarea asistenţei umanitare internaţionale din întreaga lume. Sprijinul nostru nu se va opri aici. Ştim, ştim că răspunsul nostru în special la acest război va modela viitorul nostru comun. Sprijinul nostru pentru pace ar trebui să fie exprimat acum cu mai multă putere ca oricând. În apărarea valorilor noastre universale, este esenţial să rămânem uniţi şi să-i aducem pe toţi la bord, inclusiv pe cei care încă ezită. Implicare şi dialog sunt mijloacele cruciale pentru a depăşi diviziuniea şi, în acelaşi timp, pentru a contracara răspândirea falsurilor şi a propagandei.
Distins public, provocările cu care ne confruntăm astăzi, cum ar fi impactul schimbărilor climatice şi pierderea biodiversităţii, insecuritatea energetică, lipsa accesului la alimente şi educaţie, şi inechităţile sociale devin din ce în ce mai severe. Toate aceste provocări au nevoie de răspunsuri şi soluţii, aşa cum le cer cetăţenii noştri pe bună dreptate. Pentru toate aceste probleme, acţiunea comună este singura cale de urmat. Securitatea energetică este o preocupare globală care necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor noştri. Asigurarea securităţii energetice merge mână în mână cu tranziţia ecologică pentru economii rezistente şi neutre din punct de vedere climatic. Legătura dintre schimbările climatice şi pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate. În ciuda eforturilor noastre, nu am trecut de tripla criză a schimbărilor climatice, a poluării şi a pierderii biodiversităţii. Toate eforturile noastre în Uniunea Europeană şi în coordonare cu parteneri internaţionali sunt menite să identifice şi să implementeze cele mai bune soluţii la aceste dificultăţi grave.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis la Adunarea Generală a ONU (3 final)

Klaus Iohannis: Peste două luni ne vom întâlni în Egipt, pentru COP 27, şi sunt necesare angajamente suplimentare faţă de neutralitate climatică, împreună cu punerea în aplicare a deciziilor deja luate. Suntem contra cronometru. Planeta noastră nu mai poate aştepta. Creşterea gradului de conştientizare, educarea generaţiilor viitoare cu privire la protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice sunt de cea mai mare importanţă şi sunt de asemenea subiecte de care eu sunt foarte ataşat. Educaţia este o prioritate de vârf pentru România şi o investiţie strategică în viitorul nostru. Astfel, aşteptăm cu nerăbdare şi "Summitul viitorului", care va avea loc în 2024.
Doamnelor şi domnilor, folosirea accesului la alimente ca armă şi restricţionarea acestuia în întreaga lume sunt inacceptabile. Pentru a sprijini economia ucraineană şi a ajuta la gestionarea crizei alimentare globale, România a acţionat într-un mod responsabil, facilitând exprortul a peste patru milioane de tone de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă 60% din cerealele exportate de Ucraina prin porturile noastre, pe Dunăre şi la Marea Neagră, încă de la începutul crizei. De asemenea, lăudăm rolul secretarului general al ONU în atingerea iniţiativei pentru cereale la Marea Neagră, care este - aşa cum s-a spus şi simbolic - un far de speranţă într-o lume care are cu adevărat nevoie de el.
Distins public, România pledează de mult timp pentru a menţine aşa-zisele conflicte prelungite sau îngheţate pe prima pagină a agendei noastre şi pentru a se concentra asupra modului de rezolvare a acestora. Războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că în astfel de contexte absenţa războiului nu înseamnă pace. Conflictele prelungite, cum ar fi cele din regiunea Mării Negre, trebuie să fie abordate fără întârziere. Distinşi delegaţi, menţinerea păcii a fost întotdeauna pentru Naţiunile Unite un instrument de o importanţă capitală în salvgardarea păcii şi securităţii. Contribuţia solidă a României la diverse operaţiuni din întreaga lume este o dovadă a angajamentului nostru. Trebuie să ne asigurăm că, în conformitate cu agenda de acţiune pentru menţinere a păcii, misiunile ONU de menţinere a păcii devin mai eficiente şi contribuie prin soluţii politice la conflicte, plasând drepturile omului în centrul acţiunilor lor. De asemenea, avem nevoie de o acţiune fermă a comunităţii internaţionale, pentru a proteja şi promova drepturile omului. Trebuie să consolidăm sistemul ONU pentru drepturile omului şi să asigurăm o finanţare durabilă şi adecvată tuturor activităţilor sale. Recunoaştem rolul esenţial jucat de actorii societăţii civile şi de apărătorii drepturilor omului în promovarea şi protecţia drepturilor omului. Asigurarea funcţionării corespunzătoare a instituţiilor democratice, susţinerea respectului pentru statul de drept şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale rămân fundamentale. Tocmai cu aceste convingeri ferme, România şi-a prezentat candidatura pentru un loc în Consiliul ONU pentru drepturile omului pentru mandatul 2023-2025.
Distins public, aş dori să închei subliniind că trebuie să restabilim încrederea oamenilor în multilateralismul eficient. Numai împreună, vom putea identifica şi implementa soluţii sustenabile pentru a obţine pacea mondială, prosperitatea, respectarea deplină a drepturilor omului şi un mediu sănătos pentru generaţiile viitoare.